Elemente din fonetica limbii române

Referat
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 10485
Mărime: 86.00KB (arhivat)
Publicat de: Rebeca Georgescu
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cornelia Grigore

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. Argument.
  3. I. NOTIUNI TEORETICE
  4. 1.Sunet.Fonem
  5. 2.Vocala.Semivocala.
  6. 3.Statutul semivocalelor.
  7. 4.Diftong.Triftong.Hiat.
  8. 5.Consoanele.
  9. 6.Literele,corespondenta dintre litere si sunete
  10. A.Literele
  11. B. Corespondenta dintre litere si sunete.
  12. 7.Variantele fonetice ale lui i.
  13. 8.Silaba.Despartirea cuvintelor în silabe
  14. A.Definire
  15. B.Reguli de despartire în silabe :
  16. a)Reguli fonetice
  17. b)Reguli morfologice.
  18. C) Situatii în care nu se face despartirea în silabe la capat de rând
  19. II. APLICATII  EXERCITII REZOLVATE.
  20. III. EXERCITII PROPUSE SPRE REZOLVARE.
  21. A)Sunetul si litera
  22. - literele â, î
  23. B)Corespondenta dintre sunete si litere.
  24. - grupurile de litere ce, ci, ge,gi, che, chi, ghe, ghi&
  25. C)Vocale.Semivocale.Diftong.Triftong.Hiat.Consoane.
  26. - Diftong, triftong, hiat.
  27. - Consoane
  28. - Grupurile de consoane mb si mp
  29. - Grupurile de sunete[cs],[gz],redate prin litera x
  30. - Consoanele : k,q,w,y
  31. - Cuvinte care contin consoana dubla nn
  32. D)Silaba
  33. IV. TESTE MAI DIFICILE PROPUSE SPRE REZOLVARE.
  34. TESTUL 1
  35. TESTUL 2
  36. TESTUL 3
  37. V. TESTE GRILA
  38. RASPUNSURI
  39. Bibliografie.

Extras din referat

I. NOTIUNI TEORETICE

1.SUNET. FONEM

Sunetul este elementul vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer sonor expirat prin articulatie.

Fonemul este cea mai mica unitate sonora a limbii care are functiunea de a diferentia cuvintele între ele precum si formele gramaticale ale aceluiasi cuvânt.

Exemple: par/pac/pal/pat

-sunetele r, c ,l, t sunt foneme care ajuta la diferentierea cuvintelor între ele ;

casa/case

-sunetele a , e sunt foneme care diferentieaza singularul de plural;

2.VOCALA.SEMIVOCALA

Vocalele sunt sunetele vorbirii la a caror emitere curentul de aer sonor iese liber din laringe, fara sa întâlneasca vreun obstacol. Ele se pot rosti fara ajutorul altor sunete si pot forma si singure o silaba. Ex: a-co-lo, i-e etc .

Semivocalele sunt sunetele vorbirii care nu pot fi rostite singure si nu pot forma singure o silaba. Ele intra în componenta diftongilor si a triftongilor.

Limba româna contemporana are sapte vocale : a, a, e, i, â, î, o, u .

De retinut este faptul ca a, a, î, sunt totdeauna vocale, indiferent de pozitia lor în cuvânt.

Restul sunetelor  e, i, o, u  pot fi vocale când formeaza singure o silaba, dar si semivocale atunci când intra în structura unui diftong.

De exemplu , sunetul o, din cuvântul nor, este vocala, pe când sunetul o, din cuvântul noapte, este semivocala, pentru ca intra în structura diftongului oa .

3. STATUTUL SEMIVOCALELOR

- E este semivocala atunci când apare înaintea lui a si o în diftongii ea si eo. (d2al , vr2o).Nu apare niciodata ca al doilea element al unui diftong.

Daca sunetul e apare ca al doilea element al unui diftong , atunci este vocala. (cu-ie , ied)

E poate fi vocala si în diftongi de tipul : ei, eu, ie( meP , pa-te±, Ped etc.)

- O este semivocala numai înaintea lui a, în diftongul oa (ex: scsa-la).

Când apare ca al doilea element al diftongului este vocala (Po , 2o).

O este vocala în diftongi de tipul : o± , oP  me-tro± , doP etc.

- U este semivocala atunci când apare înaintea vocalelor a si a în diftongii ua , ua (zi-±a, zi-±a, do-±a, plo-±a etc.)

De asemenea, u este semivocala cînd apare si dupa vocalele : a, a, e, î , o în diftongii au, au, eu, âu, ou (sau, tau, careu, pârâu, sacou etc.)

Sunetul u este vocala în diftongi de tipul uP : ta-cuP ; fa-cuP etc.

- I este de regula, semivocala atât înaintea vocalelor cât si dupa ele, cu urmatoarele exceptii, când poate fi vocala, si anume :

-în cuvintele derivate cu sufixele giu sau ciu (hangiu, mijlociu);

-în diftongul iu , când acesta se afla la sfârsitul cuvântului si i se pronunta mai lung decâu u : târziu , argintiu ;

-în diftongul ii , în care primul i este vocala, iar al doilea i este semivocala : copiP , fiP .

În situatia , vocala+diftongul ii, primul i din diftong este semivocala si al doilea vocala:

Preview document

Elemente din fonetica limbii române - Pagina 1
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 2
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 3
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 4
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 5
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 6
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 7
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 8
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 9
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 10
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 11
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 12
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 13
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 14
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 15
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 16
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 17
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 18
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 19
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 20
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 21
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 22
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 23
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 24
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 25
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 26
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 27
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 28
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 29
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 30
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 31
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 32
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 33
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 34
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 35
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 36
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 37
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 38
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 39
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 40
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 41
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 42
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 43
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 44
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 45
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 46
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 47
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 48
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 49
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 50
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 51
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 52
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 53
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 54
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 55
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 56
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 57
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 58
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 59
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 60
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 61
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 62
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 63
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 64
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 65
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 66
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 67
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 68
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 69
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 70
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 71
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 72
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 73
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 74
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 75
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 76
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 77
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 78
Elemente din fonetica limbii române - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Elemente din Fonetica Limbii Romane.doc

Alții au mai descărcat și

Tipuri de romane în perioada postbelică

Cap I: Ce ştim şi ce nu ştim despre romanul de azi Ştim multe lucruri despre romanul de azi, dar sunt mai multe pe care nu le ştim. Ştim, de...

Vocativul în Limba Română

CAPITOLUL I Cu privire la categoriile gramaticale, în special cazul Definirea şi delimitarea morfologiei şi a sintaxei ca părţi constitutive ale...

Opera lui Ion Luca Caragiale

Argument Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român al tuturor timpurilor. El este unul din marii clasici ai literaturii noastre, dar şi...

Polisemia Verbelor

Introducere Actualitatea temei. Polisemia este un fenomen de limbă care constituie una din caracteristicile funda-mentale ale sistemului lexical...

Diversitate tematică, stilistică și de viziune în poezia interbelică

Anii interbelici se caracterizeazã în literatura românã printr-o remarcabilã dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric...

Conjuncția în limba română

CAPITOLUL I DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA CONJUNCŢIEI 1. Definiţia conjuncţiei Conjuncţia poate fi definită astfel : 1.1. Definţie semantică Din...

Tema iubirii în literatura universală

Iubirea este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii...

Fonetică

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1. Argument pentru o fonetică integrată Fonetica se constituie ca ştiinţă de sine stătătoare la începutul secolului al...

Te-ar putea interesa și

Lucrarea de grad I - educarea limbajului copilului preșcolar

ARGUMENT “Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Balga) Nu numai în dezvoltarea istorică a omului, dar și în dezvoltarea...

Limbajul Presei Românești din Secolul al xix-lea

Capitolul I. Istoria presei în secolul al XIX-lea 1.1. Dibuiri şi începuturi Inventarea tiparului pentru imprimarea cărţilor, a ziarelor şi a...

Arhaisme

CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR 1.1. Arhaismul – indiciu al...

Expertiza Criminalistică a Vocii și a Vorbirii

CAPITOLUL I Expertizele-mijloace de probă Literatura de specialitate prezintă un caz semnificativ , care demonstrează cât de personală este...

Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

INTRODUCERE Motto: „Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei. În realizarea acestei teze ne vom...

Etimologia numelor în perioada interbelică

Introducere Obiectul cercetat. Ne-am propus în următoarele pagini să cercetăm subiectul Etimologia numelor în romanele interbelice. Justificarea...

Sistem automat de labiolectură

Introducere Încă din secolul XX, folosirea unor sisteme automate în viața de zi cu zi a oamenilor a devenit tot mai răspândită, conducând inerent...

Demutizarea

Problema iniţială şi totodată fundamentală a surdologiei o con¬stituie demutizarea. Demutizarea este activitatea complexă de înlătuare a mutrtăţii...

Ai nevoie de altceva?