Nina Cassian si Delicatetea Reveriei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Nina Cassian si Delicatetea Reveriei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Boldea Iulian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Romana

Extras din document

Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian la 27 noiembrie 1924, Galaţi, este o poetă, eseistă şi traducătoare româncă. S-a născut într-o familie de origine evreiască. Tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut. Scriitoarea s-a mutat cu familia la Braşov, unde a intrat la Liceul Principesa Elena, şi Bucureşti, urmând şi cursurile Institutului Pompilian. A frecventat cercuri intelectuale de stânga şi, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate. În paralel, primele ei încercări literare au fost încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.

Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, şi poezie proletcultistă. "După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi. Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză şi inventează o nouă limbă poetică, "limba spargă". În 1969, Cassian primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ca "visiting professor", în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi. Scriitoarea ia hotărârea de a nu reveni în ţară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărţile îi sunt interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.

În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive şi, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple şi Lady of Miracles, care se bucură de succes. Susţine recitaluri de poezie şi publică în reviste americane.

În prezent, poeta Nina Cassian trăieşte la New York. În anul 1994, i s-a decernat premiul Leul literar de către New York Library. În 2005, Cassian a lansat, la Institutul Cultural Român din New York, al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a. La 10 Noiembrie 2008 lansează două cărţi în Bucureşti, Confidenţe fictive, şi Spectacol în aer liber.

Poemele sale au apărut şi în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review şi American Poetry Review.

Poezia lui Nina Cassian

Debutul a avut loc în 1944 în ”Ecoul” şi definea o preocupare mai veche în mod evident precoce, în ziarul ”Tineretului progresist”, ”Tinereţea” (1945), publică poeme combativă cu structură modernă: ”N-am ştiut să vorbim despre mare făr’ de legea lumii/ decît ghemuiţi în culcuşuri de frică/ ascunţi după dîmburile intenţionate ale deşertului.”

Debutul editorial are loc în 1948 cu poemele din Scara 1/1 , volum prin care se impune ca poetă cu o febră lucidă, spunând adevăruri simple, cum s-a mai afirmat, în expresie aproape matematică. Ne sugereză o echivalenţă: aceea a unui real- produs al ”fanteziei creatoare” care se constituie ca realitate lirică. O seducţie a imaginarului, o geografie fantastă, dând elementelor de cultură un aer gratuit, alcătuind mozaicuri sonore de cuvinte, urmărind şocul uneori de ex. ”Spuneţi-mi când, spuneţi-mi când/ o să ne scoatem ochii din pantofi?”. E vorba de o halucinaţie intenţionată mai mult decât se lasă ispitită, poeta ispiteşte ea însăşi suprarealismul, pentru a-i smulge singurul lucru pe care acesta putea să i-l dea: libertatea interioară a asociaţiei ce naşte metafora. Prezenţa versului regulat şi a rimei, adesea bogată, ne arată clar că poeta s-a angajat într-un joc în care nu vrea să piardă. La scara 1/1 a fost, desigur, mai mult decât un simplu debut, chiar dacă poeta n-a mai revenit la tonul şi tărâmul care au fascinat-o atunci.

Fisiere in arhiva (1):

  • Nina Cassian si Delicatetea Reveriei.doc