Stefan Banulescu

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Stefan Banulescu.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Romana

Extras din document

Date biobibliografice

- Scriitorul se naste la 8 sept. 1926, în satul Facaieni - Ialomita, fiind al optulea din cei unsprezece copii ai plugarilor Ion si Elena Banulescu.

- 1938-45 - Liceul teoretic “Stirbey-Voda”, sectia latina.

- 1945-48 - Urmeaza facultatea de Drept din Bucuresti.

- 1948-1952 - Urmeaza si absolva Facultatea de filologie din Bucuresti, avandu-i ca profesori pe G. Calinescu, T. Vianu, Iorgu Iordan, Al. Graur.

- 1949 - Debut în revista Viata Romaneasca cu un eseu despre Gogol.

- 1949-62 - Intensa activitate publicistica la revistele Contemporanul, Gazeta Literara, Tribuna, Steaua.

- 1954-59 - redactor la Gazeta Literara, sub directia lui Zaharia Stancu.

- 1963-64 - Incepe publicarea nuvelelor în periodice: Mistretii erau blanzi, Dropia, Gaudeamus, Masa cu oglinzi, satul de lut, Vara si Viscol.

- 1965 - Debut editorial (la 39 de ani), cu vol. Iarna Barbatilor (premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor).

- Bursier la Universitatea din Urbino.

- 1968 - Apare vol Cantece de Campie (tiparite anterior în presa, între 1956-64).

- 1968-71 - Redactor-sef la revista Luceafarul.

- Bursier la Universitatea Iowa City.

- 1976 - Apare vol. Scrisori provinciale (premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor).

- 1977 - Apare vol. Cartea de la Metopolis (primul si unicul volum din proiectul tetralogiei Cartea Milionarului). Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor.

- 1983 - Bursa de studii în Berlinul de Vest.

- 1988-89 - Incepe publicarea primelor fragmente din Cartea Dicomesiei, al doilea roman din ciclul Cartea Milionarului, precum si a ciclului Elegii la sfarsit de secol.

- 1994 - Apare vol. Scrisori din Provincia de Sud-Est sau O batalie cu povestiri.

- 1997 - Uniunea Scriitorilor îi decerneaza lui Stefan Banulescu Premiul National pentru Literatura.

- 1998, 25 mai - Se stinge din viata Stefan Banulescu.

***

“Cartea de la Metopolis nu este romanul unei lumi, ci al unei povestiri; înregistreaza tot ce se spune, nu ce se vede, transcrie o arta a elocintei, descompunandu-i mecanismele spre a da la iveala ceea ce nu este” (R. G. ~eposu, Viata si opiniile personajelor, Ed. C. R., 1983, p. 180).

Inceputul secolului XX aduce cu sine proliferarea, în tinutul Dunarii de Jos, a unor institutii si societati economice, ca semn al unei dezvoltari capitaliste impetuoase: Domeniile Pescariilor Dicomesiene, Societatea Regala de Construtii în regie, Societatea de Sobe si Decoratiii Interioare, Cerealino-Caffaro-Samanta, Societatea Interbalcanica de Arheologie cu sediul la Ljubljana. Reprezentantii noi categorii sociale, patroni si oameni de afaceri ai tinutului Dicomesiei sunt V. V. Bazacopol si asociatul sau, Emil Havaet-Lascareanno, personaje misterioase, cu trecut dubios, pe care Milionarul le învaluie într-o vadita antipatie.

Atmosfera romanului, plasat temporal în jurul anului 1920, este rezultatul nenumaratelor interferente mitice, istorice, culturale specifice zonei. Aici se întrepatrund reperele fictive cu cele reale. Se vorbeste despre Dobrogea, de vecinatatea Histriei, de faptul ca în prelungirea Dicomesiei se afla Valahia Minor, deci Oltenia, ceea ce înseamna ca Dicomesia ar fi Baraganul limitrof Dunarii.

Lumea din Metopolis, capitala Dicomesiei, pare sa traiasca înca în plina mitologie. In aceasta mitologie rgasim, însa, stratificarile culturale si sensul real al civilizatiei romanesti din zona Dunarii. Stratul autohton dacic pastreaza urmele stravechi ale coloniilor grecesti, întemeiate aici înainte de cucerirea romana. Localnicii folosesc în gospdariile lor vestigii antice romane, bizantine ori medievale, o tipografie slavona cu litere de lemn din secolul al XVI-lea, cu care au fost tiparite primele carti religioase în zona. Influente etnoculturale bulgare, turcesti si grecesti contureaza specificul balcanic al tinutului. O statuie uriasa îl reprezinta pe Constatin Mavrocordat, simbol al epocii fanariote, tinand într-o mana Constitutia Tarii Romanesti propusa de el, iar în cealalta revista Mércure de France, care elogiase aceasta constitutie.

Milionarul este naratorul principal si, în acelasi timp, comentatorul critic al evenimentelor relatate în acest roman. El locuieste într-o casa de marmura rosie, are o anume cochetarie masculina si încearca sa apara, de fiecare data, comme il faut, marturisind chiar o grija ostentativa pentru propria înfatisare. ~inuta îngrijita, limbajul ales, eleganta usor desueta, inapetenta pentru actiune, placerea lucrurilor inutile ar face din acest personaj un dandy, daca aceste însusiri nu ar fi asumate la modul ironic, detasat.

Scriind o saga, Milionarul se contempla, narcisiac, împreuna cu întreaga imagine a lumii create în propria carte, ca într-o oglinda. Contemplator si creator de fictiune, el este, în acelasi timp, regizor si protagonist al acestui spectacol. Ca actor, îsi joaca rolurile constient, privindu-se din afara. El este, pe rand, naratorul-cronicar al Metopolis-ului, martorul evenimentelor, un personaj printre alte personaje, raisonneur-ul detasat. Pozitia sa privilegiata în Metopolis este sugerata si de amplasamentul casei lui la cativa kilometri de oras, fapt care-i confera o perspectiva asupra evenimentelor si o anumita independenta. Milionarul creeaza fictiunea romanului dupa legi proprii, estetizante, în care misterul si artificiul devin scopuri în sine, iar phantasia este aceea care le garanteaza independenta. Fiecare eveniment sau personaj are propria sa poveste, propriul mister prin care se salveaza de uitare sau de anonimat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stefan Banulescu.doc