Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 3182
Mărime: 17.58KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Materie: Managementul Resurselor Umane
eseu la teorii sociologice contemporane

Extras din document

În acest eseu mă voi centra pe analiza conceptului de devianță la Erving Goffman. Eseul va face și paralele cu alte interpretări ale acestei noțiuni. Consider că pentru început este necesară o scurtă prezentare a principalelor concepte utilizate de Goffman, pentru a vedea mai bine unde se situează termenul devianță în cadrul operelor acestuia.

Erving Goffman (1922-1982) a fost influențat de paradigma interacționist simbolică. În viziunea interacționistă, viața socială este un produs al interacțiunilor cu alții reprezentativi, interacțiune ce se realizează printr-o serie de simboluri ( cel mai important și complex simbol fiind limbajul). Goffman a inovat perspectiva interacționistă dezvoltând abordarea dramaturgică. Practic în această abordare oamenii sunt priviți ca actori (performers) ce joacă (play) roluri pe „scena vieții sociale”. Goffman își fundamentează analiza pe interacțiunea de tip „față în față”. În viziunea acestuia fiecare persoană are o”față”(face= suma modurilor de comportament, limbaj, gesturi ale unei persoane), pe care se străduiește să o mențină în interacțiunile cu ceilalți (Goffman, 1959). Această abordare este ilustrată cu succes în cartea care l-a făcut faimos “The presentation of self in everyday life” (1959). Un alt concept important legat de „face” este cel de management al impresiei. Acesta se referă tocmai la modul în care o persoană trebuie să se comporte („să joace”/perform) pentru a fi un personaj credibil. Comportamentul, limbajul, gesturile trebuie să fie în concordanță cu „fața” pe care individul încearcă să o afișeze în cadrul interacțiunilor. (Goffman, 1959)

În cartea „Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity” (1963), Goffman utilizează tehnici ale managementului impresiei cu referire la situația persoanelor care poartă un stigmat. Stigma este generată de un comportament sau o atitudine care îl face pe individ să fie clasificat ca indezirabil, respins de societate. O persoană care poartă o stigmă, este de cele mai

multe ori o persoană care și-a pierdut „fața”, comportamentul acesteia nu mai este în concordanță cu rolul pe care îl afișează iar persoana este etichetată ca fiind deviantă (Goffman, 1963). Potrivit Dicționarului Cambridge cuvântul deviant se referă la: „ o persoană sau un comportament care derivă de la standardele obișnuite și acceptate social”.

Erving Goffman dedică ultimul capitol al cărții “Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity”(capitolul 5) discuției despre devianță. Discuțiile despre devianță se înscriu în cele despre ordinea socială. Tema recurentă a operelor lui Goffman se referă la ordinea socială. El analizează interacțiunile din grupuri mici- interacțiune „față în față” pentru a vedea cum ajută aceste tipuri de interacțiune la păstrarea și dezvoltarea ordinii sociale. Goffman vorbește despre devianță în relație cu noțiunile de norme sociale și apartenență la grup. Apartenența la grup se referă la un grup de persoane care împărtășesc aceleași valori, scopuri și aderă la un set de reguli de conduită și interacțiune: „ Orice persoană se poate referi la un membru care nu aderă la norme ca la un deviant” (Goffman, 116). Goffman îi critică pe sociologii care consideră că devianții sunt la fel și pot fi etichetați și studiați sub această denumire generică. Goffman spune că există „categorii de persoane care sunt create de studenții în științele sociale și apoi studiate de aceștia”(Fernandez, 2003, 224). El consideră că de fapt există multe deosebiri între persoanele deviante de aceea nu pot fi analizate ca un întreg. De exemplu o persoană cu dizabilități fizice sau psihice poate devia de la standardele social acceptate și totuși să nu fie catalogate ca deviante ( în adevăratul sens al cuvântului) (Goffman, 1963). Pentru a exemplifica viziunea sa asupra devianței Goffman recurge la crearea de tipologii ale devianților.

Bibliografie

Fernandez, Ronald. Mappers of society. The Lives, Times and Legacies of Great Sociologists. London: Praeger, 2003

Goffman, Erving. Viața cotidiană ca spectacol 1959 . București: comunicare.ro, 2003

Goffman, Erving. Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity. London: Penguin, 1963.

Schaefer, Richard and Robert Lamm. Sociology. New York: McGRAW-HILL.INC, 1995.

Dobrică, Petronel. Normalitate, conformare și devianță socială în Sociologie Vlăsceanu, Lazăr. Iași: Polirom, 2011

Rose, Arnold. Human Behavior and social processes. An interactionist aproach. On cooling the mark out: Some aspects of adaptation to failure. Erving Goffman. Boston: Hughton Mifflin Company, 1962.

Preview document

Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 1
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 2
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 3
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 4
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 5
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 6
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 7
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 8
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 9
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 10
Analiza conceptului de devianță la Erving Goffman - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Analiza conceptului de devianta la Erving Goffman.doc

Alții au mai descărcat și

Migratia Internationala a Populatiei - Cauze si Efecte

1. Capitolul I.MIGRAŢIA POPULAŢIEI Migraţia populaţiei este un proces complex, influenţat de mai mulţi factorii ce determină intensitatea...

Stereotip, Discriminare, Relatii Intergrupurale - Prezentari Conceptuale

I. NOTIUNEA DE STEREOTIP, PREJUDECATA, DISCRIMINARE Notiunea de stereotip le evoca pe cele de prejudecata si de discriminare. Ea conduce la ideea...

Delincvența

În Dicţionarul de sociologie coordonat de Raymond Boudon ş.a., (1996, p. 78) la termenul delincvenţă suntem trimişi la crimă şi devianţă. La crimă...

Educatia Morala si Socializare Primara

Conform dicţionarului de pedagogie, educaţia se prezină ca un ansamblu de 3 elemente: 1. ansamblu de acţiuni desfăşurate în mod deliberat într-o...

Comunicarea în familie

Procesele care intervin in aceasta comunicare, sunt dupa Abric, mecanismele: 1. proiective - ce constau in: a). A asimila gandirea, felul de a fi...

Efectele Postmodernitatii Asupra Identitatii Culturale

Postmodernismul – repere Deoarece postmodernismul a fost subiectul unor dezbateri partizane, sunt tot atâtea definiții ale curentului câți...

Sociologia educației în familie

„O valoare este o credință durabilă că un mod de existență este din punct de vedere personal și social preferabil opusului său”, scrie M. Rokeach,...

Devianta si Criminalitate

“Legea presupune, inainte de ea si alaturi de ea, predominarea raului, suveranitatea instinctului”. G.Papini (Storia di Cristo, 1, 126) Eu am...

Ai nevoie de altceva?