Asistarea psihosocială în probațiune și colaborarea cu mediul privativ de libertate

Asistarea psihosocială în cadrul sistemului de probațiune este abordată ca un proces complex, unitar și continuu, care presupune existența unor etape asistențiale distincte și totodată, interdepente. În esență, abordarea noastră face referire la realizarea unui circuit asistențial de natură psiho-sociologică, în care intră beneficiarii structurilor teritoriale de probațiune, în funcție de etapa procesual penală în care aceștia se află și care conturează etapele managementului de caz în probațiune, astfel:

a) Evaluarea inițială a persoanelor inculpate: evaluarea inculpaților minori (art. 33-37 din Legea 252/2013), evaluarea inculpaților majori (art.38-40 din Legea 252/2013), estimarea nevoilor sociale și riscul criminogen.

b) Planificarea, monitorizarea și managementul riscului criminogen, evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative (art.41-42 din Legea 252/2013), evaluarea persoanelor majore aflate în supraveghere (art.43-44 din Legea 252/2013), estimarea conduitei victimiare în cadrul evaluării realizată pentru agresor.

Managementul de caz în probațiune

Procesul de evaluare, supraveghere și asistare desfășurat la nivelul structurilor teritoriale de probațiune propune o abordare ciclică sau etapizată, al cărui fundament socio-juridic este susținut de legislația penală actuală prin definirea legală a managementului de caz în probațiune. Astfel, acesta se referă la „procesul de coordonare a ansamblului activităților de evaluare a persoanei supravegheate, planificare și desfășurare a intervențiilor de asistare și control, monitorizare a modului de executare a măsurilor și obligațiilor impuse de organele judiciare, inclusiv prin valorificarea potențialului intern al persoanei și integrarea contribuției instituțiilor din comunitate” (art.14, lit. b din Legea nr. 252/2013)

Etapele procesului de asistare psihosocială în probațiune:

I. Preluarea cazului (contactul inițial);

II. Evaluarea inițială (presentențială/post-sentențială);

III. Intervenție și monitorizare (evaluarea intermediară);

IV. Evaluarea finală (închiderea procesului de asistarea psihosocială)

Evaluarea inițială a persoanelor inculpate

Evaluarea psihosocială este un proces complex și continuu de evaluare și reevaluare, care în funcție de etapa procesual penală în care se află beneficiarii serviciilor de probațiune și a sediilor secundare ale acestora, poate lua forma evaluării psihosociale inițiale sau a evaluării psihosociale post-condamnatorie.

Evaluarea primară realizată pentru persoanele aflate în detenție se poate baza atât pe referatele/rapoartele de evaluare presentențiale comunicate de către serviciile de probațiune în colaborare cu instanța de executare, cât și pe referatele de evaluare întocmite de către serviciile de probațiune pentru minori din centrele de detenție ori din centrele educative, fie la înlocuirea măsurii educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice, fie la acordarea liberării.

Evaluarea inculpaților minori

În cazul inculpaților minori, pasibili de aplicarea unor măsuri educative neprivative de libertate, managementul de caz începe, în fapt, odată cu întocmirea referatului de evaluare în etapa evaluării presentențiale, când se identifică nevoile potențial criminogene ale minorului, care stau la baza estimării ulterioare a riscului criminogen

Referatul de evaluare întocmit pentru inculpatul minor trebuie să conțină anumite date sau informații relevante pentru „procesul de individualizare” a măsurilor:

- Date privind mediul familial și social al minorului;

- Situația educațională și profesională;

- Conduita generală a minorului;

- Analiza comportamentului infracțional;

- Riscul de săvârșire a unor infracțiuni;

- Mențiuni referitoare la respectarea condițiilor de executare a măsurii educative și a obligațiilor impuse;

- Orice alte date relevante pentru situația minorului.