Asistența socială a persoanelor vârstnice

Bătrânețea sugerează „o perioadă de profundă degradare și involuție a principalelor funcții ale organismului uman” , procesul de îmbătrânire presupunând următoarele modificări : în plan social, psihologic și biologic. Acestea conduc persoanele vârstnice la un anumit stres, iar pentru a se adapta schimbărilor și pierderilor sugestive pentru această perioadă, vârstnicii sunt nevoiți să accepte anumite lucruri. (Rădulescu, 1994)

În cadrul articolului 6 din legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 „persoanele vârstnice sunt persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani”

Conform lui Stokes, „fenomenul de îmbătrânire al populației a generat la nivel European și internațional nenumărate cercetări pornindu-se de la realitatea incontestabilă că a trăi la vârste înaintate nu reprezintă un privilegiu, ci o realitate pe care o experimentează un număr din ce în ce mai mare de persoane” . (Stokes, 1992)

În urma unei statistici elaborate pe baza datelor furnizate de INS s-a constatat că : „ La 1 ianuarie 2010, populația cu vârste 65 de ani și peste reprezenta 58,5% din populația totală cu vârstele până în 18 ani. ”

Regiunile din Sud-Muntenia și Nord-Est sunt regiunile în care există cel mai mare număr de persoane cu vârste de 65 de ani. Cele din Vest și București-Ilfov, înregistrează în anul 2010, regiunile cu cea mai redusă populație vârstnică. În schimb, în regiunile Nord-Vest și Nord-Est este înregistrat cel mai mare număr de vârstnici de 80 de ani și peste.

Conform recensământului din 20 octombrie 2011 : „Persoanele în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 16,1 % din total. Persoanele în vârstă de 85 de ani și peste dețin o pondere de 1,3 % din totalul populației stabile.

Comparativ cu anul 2002 distribuția populației stabile pe grupe de vârstă arată clar fenomenul de îmbătrânire al populației. Astfel grupele de vârstă 10-14 ani, 15, 19 ani și 20-24 ani s-au redus ca pondere în total populație stabilă, ca urmare a scăderii continue a numărul de nașteri după anul 2002. [ ] Totodată grupele de vârstă 75-79 de ani, 80-84 ani și respectiv 85 ani și peste totalizează 7,2% din populația stabilă, față de 4,9% cât dețineau în 2002.”

Conform legii 292/2011, în cadrul articolului 7, beneficiile de Asistență Socială „reprezintă [ ] o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege”

În cadrul capitolului 1 din legea numărul 17 din 6 martie 2000:

„Articolul 1

„(1) Persoanele vârstnice au dreptul la asistență socială, potrivit dispozițiilor prezentei legi, în raport cu situația sociomedicală și cu resursele economice de care dispun.

(2) Măsurile de asistență socială prevăzute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurărilor sociale.

(3) Persoanele vârstnice care beneficiază de asistență socială au dreptul și la alte forme de protecție socială, în condițiile legii.

(4) Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege.

Articolul 2

Asistența socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin servicii și prestații sociale.

Articolul 3

Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică, definită la art. 1 alin. (4), care se găsește în una dintre următoarele situații:

a) nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

b) nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;

d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;

e) se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.”

- Principalele instituții de asistență socială pentru persoanele vârstnice sunt:

1. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice ( MMFPSPV) îndeplinește următoarele atribuții în domeniul protecției sociale:

- elaborează și avizează cadrul legislativ în domeniul protecției persoanelor vârstnice

- elaborează si monotorizează strategiile naționale privind persoanele vârstnice și programele naționale privind dezvoltarea populației, în contextual îmbătrânirii demografice

- monotorizează aplicarea, la nivel național, a Strategiei regionale europene de implementare a planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid în anul 2002, și elaborează rapoartele naționale

- asigură funcționarea secretariatului tehnic al comisiei naționale pentru populație și dezvoltare.