Brain Drain - ca orientare în rândul studenților de la Facultatea de Filosofie

Migraţia constituie un fenomen contemporan propagat extrem de dinamic.Ultimii ani au adus in discuţie, mai pregnant decat oricând, problema migraţiei(imigranţi si emigranţi).

Europa, este, in prezent, scena unor procese ale căror efecte sunt similare, iar sub unele aspecte, chiar identice: pe de o parte, globalizarea, ce erodeaza si chiar elimina barierele in faţa fluxurilor internaţionale de oameni, bunuri, servicii, capital si informaţii, iar pe de altă parte, extinderea Uniunii Europene, ce dă posibilitatea cetaţenilor ţărilor mai puţin dezvoltate să aspire la un nivel de trai perceput ca fiind mult mai ridicat in ţările UE. Una dintre consecinţele acestor două procese este creşterea fluxurilor migratorii dinspre est spre vest, in special dinspre Europa Centrală şi de Est, dar şi Asia Centrală şi Africa spre Occident. În economia globală bazată pe cunoştinţe, exodul oamenilor dotaţi din punct de vedere intelectual a devenit o extindere naturală a caracterului cosmopolit a comunităţii ştiinţifice globale. Înţelegerea acestui fenomen rămâne una dintre principalele prorităţi ale cercetării în viitor.

In acest context, lucrarea noastră se va baza exclusiv pe latura fenomenului brain drain a studenţilor de la Facultatea de Filosofie care doresc sa migreze din România spre alte ţări.

Prezenta lucrare vizează organizarea unei cercetări cere se va desfăşura in perioada 21 mai 2010 - 21 iunie 2010.

- Identificarea gradului de disponibilitate a studenților din cadrul Facultăţii de Filosofie de a migra spre alte ţări in căutarea unui loc de muncă

- Identificarea avantajelor si dezavantajelor fenomenului brain-drain si implicit, raportul risc-oportunitate

- Dacă sistemul din România nu incurajează performanţa, studenţii vor pleca spre alte ţări mai dezvoltate.

- Cu cât vor fi mai prost plătiţi în România, cu atât mai mulţi profesionişti vor pleca in străinătate pentru a munci.