Brain drain - cauze, efecte și soluții

Conceptul de brain drain

Brain drain isi are radacinile in antichitate cand atenienii s-au plans de plecarea celor mai luminate minti pe care le aveau. Originea directa a expresiei o constitue un raport prezentat in 1962 de Royal Society din Londra referitor la plecarea oamenilor de stiinta si specialistilor din Marea Britanie in SUA .Incepand din anii ’70, bibliografia pe aceasta tema este tot mai abundenta, mai ales in statele europene afectate direct.

Initial fenomenul a fost examinat aproape in exclusivitate din perspectiva economica luandu-se in considerare diferentierile intre “puterea muschilor”(Muscle Power ) si “puterea creierelor”(Brain Power). Odata cu clarificarea rolului capitalului uman in economie (implicit si influenta migratiei “creierelor”) , conceptul de brain drain este potrivit mai ales din perspectiva sociologica.

Aceasta deplasare dinspre tarile sarace catre cele mai bogate, dinspre sud catre nord, dinspre est catre vest, in special a tinerilor cu inalta pregatire profesionala, este cunoscuta sub numele de brain drain .

România experimenteaza din plin acest fenomen de brain drain! Olimpicii nostri de matematica, fizica, biologie, informatica sunt curtati de universitatile straine pentru a-i avea ca studenti. Tinerii specialisti plecati cu burse sau contracte de munca se transforma in lideri sau sefi de proiecte. Putini sunt cei care revin acasa, chiar daca ii mistuie dorul, obiceiurile si caldura relatiilor. Observam ca incet-incet, datorita tehnologiei, de data aceasta a tehnologiilor comunicarii, aceasta revenire se poate face si in virtual. Revenire in virtual inseamna telemunca, inseamna parteneriate in proiecte, inseamna invitatii facute in tara pentru a participa la conferinte si prelegeri, la traininguri si cursuri. Inseamna pentru cei ramasi acasa un contact cu ai lor de departe, dar si cu o alta lume si obiceiuri, iar pentru cei plecati, inseamna legatura cu casa, cu radacinile lor.

Brain-drain - un proces actual si complex

Complexitatea brain-drain-ului este generata de noile fluxuri de specialisti spre tarile industrializate dinspre tarile in curs de dezvoltare sau in curs de dezvoltare, datorita activitatii desfasurate de companiile transnationale sau agentiilor straine de recrutare de forta de munca inalt calificata care isi constituie o retea proprie de migratie.

Aceasta noua retea se bazeaza pe atragerea specialistilor in cadrul marilor companii si miscarea continua a acestora prin distribuirea lor ca personal al marilor companii in zonele de pe glob in care acestea si-au diversificat operatiuniile de productie, distributie si vanzari.

De exemplu, un studiu efectuat in randul a 190 companii americane a relevat ca majoritatea personalului din strainatate al acestora era compus din angajati straini din terte tari dar si un numar relativ insemnat de angajati americani care lucrau in strainatate. Cea mai mare parte a personalului american din afara tarii erau in Europa (30%), urmata de Asia (20%) si America Centrala si de Sud (15%). Filialele cu procentul cel mai ridicat de personal american expatriate erau in Orientul Mijlociu, operand in proiecte din domeniul constructiilor si cel petrolier.

De asemenea un numar mare de companii ce ofera servicii cum sunt contabilitatea, publicitatea, etc, isi deschid filiale ce deservesc aceeasi companie multinationala pe diverse piete si utilizeaza personal din strainatate dar si din tara de origine a companiei.

Acest tip de fluxuri de transfer de personal poate avea diverse motivatii: de la preocuparea companiei de a dispune de angajati a caror pregatire este cunoscuta si testata si care sunt fideli politicii companiei, la realizarea obiectivului de a spori experienta angajatilor, de a largi orizontul de activitate, urmand apoi, in funtie de rezultatele lor, sa se faca promovarile in cadrul companiei (in acest fel migrarea catre un loc de munca in strainatate fiind privita ca o oportunitate in desavarsirea carierei profesionale si nu ca o destinatie ultima, de asigurare a traiului la un alt nivel), pana la nevoia de a asigura o comunicare eficienta, o incredere fata de cei angajati si o protectie mai mare a strategiei companiei (japonezii, de exemplu, fiind mai putin increzatori in angajatii straini decat europenii si americanii).

Fluxul specialistilor imbraca si forma migratiei de personal inalt calificat care nu are loc in interiorul aceleiasi companii ci prin intermediul agentiilor internationale de recrutare a acestui tip de personal.

Agentiile sunt specializate intr-o astfel de activitate si conecteaza cel mai bine pregatirea specialistilor cu necestatile specifice ale unei tari, zone, domenii economice, imbinand optim cererea si oferta de specialisti pe piata mondiala.

Acest tip de recrutare a fortei de munca reprezinta un factor motivational al migratiei internationale prin faptul ca joaca un rol mult mai mare, in sensul determinarii fluxului international de specialisti, decat agentiile nationale si forta de munca in sine, intrucat acestia nu beneficiaza de ample posibilitati de a cauta locuri de munca pe plan mondial si deci renunta la posibilitatea oferita de migratie.