Clase Sociale

Subiectul „clase sociale” este în general un subiect complex; compexitatea creste atunci când se întreprinde o analiza a claselor sociale într-o societate aflata în transformari profunde, cum este cazul societatii românesti în perioada de dupa anul 1989. Perioada postcomunista româneasca trebuie sa faca fata atât transformarilor politice, economice, sociale si culturale cât si reconsiderarii unor concepte precum cel de clasa sociala. Reconsiderarea unor concepte are loc în contextul existentei unor multitudini de puncte de vedere care includ si puncte de vedere proprii perioadei comuniste, eventual cu unele retusuri care nu afecteaza fondul.

Din aceste considerente a fost necesara în cadrul analizei de fata a claselor sociale si a stilurilor de viata abordarea problematicii definirii claselor sociale.

Definitii si puncte de vedere cu privire la formarea, caracteristicile

si rolul claselor sociale

Clasele sociale se origineaza în fenomenul stratificarii si al inegalitatii. Desi stratificarea este un fenomen universal prezent de la societatile primitive pâna la cele dezvoltate, ea a fost abordata stiintific începând cu secolul XVIII; discutarea surselor acesteia a dus si la abordarea claselor sociale.

Principalele probleme care ar trebui abordate pentru analiza claselor sociale sunt: definitia propriu-zisa; conditii necesare pentru existenta claselor sociale, clasele sociale si diferitele etape ale istoriei; dispunerea claselor; constiinta de clasa; interesele de clasa; relatiile dintre clasele sociale.

Referitor la clasele sociale, se impune precizarea ca nu exista o definitie universal acceptata a acestora. Totusi în sociologie exista doua mari directii de definire a claselor sociale: marxista si weberiana.

Desi conceptul de clasa sociala are un rol fundamental în conceptia lui Marx, nu este prezenta o tratare sistematica a acestui concept în lucrarile lui, ceea ce genereaza o anumita dificultate a prezentarii coerente a acestuia. Din perspectiva problematicii claselor sociale, principalele repere ale conceptiei lui Marx sunt: clasele si diferitele faze ale istoriei; dispunerea ierarhica a claselor; definirea claselor sociale în societatea industriala moderna; conditii necesare pentru existenta unei clase; relatiile dintre clase si evolutia acestora în contextul dezvoltarii capitalismului.

La Marx, clasele sociale sunt definite de pozitia lor în cadrul sistemului economic, respectiv din perspectiva proprietatii: „Cei ce poseda doar propria forta de munca, proprietarii de capital si proprietarii de pamânturi ale caror surse de venit sunt respectiv salariul, profitul si renta funciara, deci muncitorii, capitalistii si proprietarii de pamânt formeaza cele trei mari clase ale societatii moderne bazate pe modul de productie capitalist” („Capitalul”, vol. III). Acest text a fost interpretat uneori în sensul ca cele trei clase sunt definite prin sursa veniturilor; dar, de cele mai multe ori, interpretarea data a fost aceea ca cele trei surse de venituri sunt definite în relatiile dintre producatori si mijloacele de productie. Marx a afirmat si faptul ca societatea buegheza a simplificat antagonismele de clasa, tinzând sa se scindeze în doua clase opuse, respectiv burghezia si proletariatul.

La Marx, pentru ca o clasa sa existe este necesara o identitate a modurilor de viata, relatii cvasipermanente între indivizi, constiinta identitatii lor si constiinta antagonismului. Spre exemplu, referindu-se la micii agricultori si la rolul lor în evenimentele din Franta de la mijlocul secolului XIX, el spune: „Micii agricultori constituie o masa larga ai carei membri traiesc în conditii asemanatoare, fara însa a intra în relatii complexe unii cu altii...... În masura în care milioane de familii traiesc în conditii de existenta care le separa modurile de viata , interesele si cultura de cele ale celorlalte clase si le aseaza într-o pozitie ostila fata de acestea din urma, ele formeaza o clasa.” Este afirmata aici, ca si în alte analize, ideea unor relatii conflictuale între clase si a luptei de clasa, specifice de altfel conceptiei marxiste asupra claselor. Manifestul Partidului Comunist începe cu „Istoria tuturor societatilor de pâna azi este istoria luptelor de clasa.”

În analizele unor situatii istorice concrete, Marx identifica structuri de clasa complexe ale societatii burgheze si face afirmatii referitoare la rolul diferitelor segmente de clasa; analizând Franta de la mijlocul secolului XIX, Marx afirma ca „taria acestei ordini burgheze rezida însa din clasa de mijloc”, ale carei afaceri sunt industria si comertul („Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte”).

Sub impactul desfasurarii reale a istoriei, care a infirmat previziunile lui Marx cu privire la evolutia capitalismului, postmarxistii au nuantat teoria marxista, în timp ce marxismul a fost acuzat de determinism economic excesiv si obiective militante. Pentru postmarxisti, proprietatea nu mai este unicul criteriu de stratificare sociala; fara a renunta la ideea disparitiei capitalismului, unii postmarxisti au facut distinctia între clasele specifice capitalismului si care vor disparea odata cu acesta si clasele care vor supravetui în socialism, respectiv noile clase de mijloc care au aparut în capitalism. Conflictul dintre clase este abordat în maniera diferita de Marx: este acceptata situarea conflictului în centrul societatii dar si faptul ca evolutiile secolului XX au infirmat originea conflictului de clasa în raporturile de productie, sursa structurala a conflictului fiind distribuirea inegala a autoritatii (în sens weberian). În alte abordari, conflictul nu mai apare automat pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, ci declansarea lui este dependenta de strategia actorilor sociali.