Consumul Cultural si Distractional in Randul Tinerilor

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Consumul Cultural si Distractional in Randul Tinerilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Magda Vasile

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Sociologie, Alte Domenii

Extras din document

Motto: ” Dacă ajungi să umpli minutul trecător

Cu şaizeci de clipe de veşnicii, mereu

Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor

Şi mai presus de toate, un OM - copilul meu!”-R.Kipling

CAPITOLUL 1

Repere teoretice

Viitorul societăţii, o spune oricine, îl reprezintă tinerii. Fie că faptul este conştientizat de către aceştia, fie că nu, adulţilor le revine dificila şi ingrata sarcină de a-i călăuzi pe drumul ce duce spre maturitate, veghind în principal la modul cum se realizează acest proces pentru a nu periclita buna dezvoltare şi creştere a celor pe care-i lasă la cârma societăţii.

Aşa cum orice acţiune umană este marcată de intenţionalitate şi scop, tot astfel şi lucrarea de faţă are ca principal scop conştientizarea importanţei pe care timpul liber îl are în formarea şi desăvârşirea personalităţii la tinerele generaţii, ce trebuie să cunoască valoarea clipei de viaţă, care, trăită intens, în succesiune cu altele, se întregesc în acea devenire umană spre care tinde orice om raţional.

În cadrul acestei lucrări vom încerca să prezentăm pe scurt două dintre cele trei componente ale educaţiei (educaţia nonformală şi informală) componente ce sunt în strânsă legătură cu tema abordată de noi. Vor fi prezentate şi câteva activităţi specifice perioadei adolescenţilor şi care reprezintă parte din cele două componente educaţionale, care ar trebui să se împletească uniform cu cea de a treia componentă- educaţia formală- cunoscută prin sintagma de „educaţie şcolară”.

1. Definirea principalelor concepte

Principalele concepte implicate în dezbaterea acestei teme sunt: consum, cultură, distracţie, timp liber, interes.

Cultura se exprimă ca volum, cantitate, calitate şi varietate şi constă din totalitatea produselor materiale şi spirituale ale muncii omeneşti, rezultate ale transformării omului oglindite în conduita şi în normele ce o alimentează. M. Ralea spunea: ...cultura este ceea ce a rămas după ce ai uitat ceea ce ai învăţat". Năzuinţa de a fi cult se dezvoltă din copilărie şi are la bază fie curiozitatea, fie imitaţia, fie presiunea mediului, educaţia. Năzuinţa de curiozitate poate duce la cultură dar poate fi superficială, convergentă sau divergentă. Formată sub presiunea mediului, cultura poate fi latentă (când copilului şi tânărului nu i se impun lecturi, concerte, vizionări de expoziţii, învăţarea de limbi străine etc) iar cei din jur duc o intensă viaţă culturală ceea ce influenţează apetiturile culturale. Există o amprentă evidentă a educaţiei însuşite în copilărie când se formează bazele personalităţii. (Şchiopu,U.,1997,p.200).

Distracţie este un termen care exprimă ceea ce produce destindere sufletească, amuzament, agrement, petrecere (Dex,p.310), divertisment. Din punct de vedere psihologic, destinderea este absolut necesară pentru menţinerea echilibrului psihic, mintal al fiecăruia. Referitor la aspectul amintit Zoe Dumitrescu-Buşulenga afirma că „oricine are nevoie de divertisment, dar depinde unde urcăm ştacheta pentru a face din bucuriile noastre clipe de frumuseţe universal valabile” (Roman,C., 1974,p.34,65)

Prin interes înţelegem tendinţa de a acorda atenţie unor domenii de activitate. Interesul este un fenomen motivaţional complex care are elemente cognitive (cunoştinţe privind domeniul respectiv), afective (activitatea produce stări afective pozitive) şi voliţionale (acţiunea este realizată cu perseverenţă). Interesele sunt în relaţie cu aptitudinile persoanei. Dacă cineva are aptitudini pentru un domeniu, atunci el obţine cu uşurinţă succese în acel domeniu şi aceasta contribuie la formarea interesului. ( Bocsa, E., 2007, p. 85)

Timpul liber este acea parte a timpului extraprofesional (extraşcolar) care îndeplineşte trei funcţii principale: odihnă, divertisment, dezvoltare culturală a personalităţii. În timp ce odihna este principalul remediu al oboselii, ea asigurând refacerea fiziologică a forţei ( de muncă), divertismentul are un rol important în recreere (plimbări, întâlniri cu prietenii, mersul la teatru, cinema, grădinărit, pescuit, fotbal). A treia funcţie de o importanţă majoră o reprezintă dezvoltarea personalităţii umane, creşterea zestrei sale culturale. (Vlăsceanu, L, 1993, p.646)

2. Dezvoltarea psiho-socială

Prin dezvoltare psiho-socială înţelegem procesul de formare şi restructurare a proceselor, funcţiilor şi însuşirilor psiho-comportamentale care asigură adaptarea individului la mediu. Cei doi factori care determină dezvoltarea bio-psiho-socială sunt:

-un factor intern: ereditatea

-un factor extern: mediul

Nu vom insista asupra eredităţii, ne vom limita la a spune că aceasta este echipamentul genetic cu care copilul se naşte şi care cuprinde unele informaţii, predispoziţii care se transformă în însuşiri reale în funcţie de factorii de mediu.

Mediul cuprinde o serie de factori socio-culturali care au influenţă asupra dezvoltării ulterioare a copilului, dintre care amintim: condiţiile economice şi culturale ale societăţii, mediul familial şi colectivităţile în care se încadrează copilul. Colectivităţile care au o importanţă deosebită asupra dezvoltării psiho-sociale sunt şcoala cu rol în transmiterea cunoştinţelor, formarea deprinderilor şi modelarea personalităţii elevilor.(Bocsa, E., 2009, p.p.9,13)

Anturajul copilului este de asemenea un colectiv pe care îl frecventează adesea şi îi dictează comportamentele, participând la structurarea personalităţii adolescentului. El poate fi benefic, ajutându-1 să-şi dezvolte potenţialul, dar poate fi totodată nefast, punându-i în pericol viitorul. Extrem de influenţabil, împins de dorinţa de a se maturiza, de a deveni independent, de a zbura cu propriile aripi, tânărul adolescent renunţă la ideea că părinţii sunt atotputernici. Ei caută în altă parte noi valori. În timpul adolescenţei, colegii şi prietenii sunt cei care exercită asupra lui cea mai importantă influenţă, iar această influenţă se manifestă la toate nivelurile: ţinută vestimentară, atitudini, gusturi muzicale şi literare, petrecerea timpului liber etc. Dar adolescentul poate plăti scump ,,privilegiul" de a fi acceptat într-un grup. Este posibil, spre exemplu, ca el să-şi neglijeze studiile pentru a nu fi exclus dintr-un grup la care doreşte să adere şi ai cărui membri au cu toţii o situaţie şcolară dezastruoasă. Această influenţă riscă uneori să meargă chiar mai departe şi să-l împingă pe adolescent spre marginea societăţii.(Braconnier, A,2001, p.118)

Fisiere in arhiva (1):

  • Consumul Cultural si Distractional in Randul Tinerilor.doc