Corupția în România

Coruptia poate fi definita generic ca abatere de la datorie , violare a unor norme morale si legale ce impiedica exercitarea functiei publice .

Din unct de vedere politic , coruptia presupune abuzul functiei politice sau publice in interes personal .

Din punct de vedere administrativ , coruptia presupune pretinderea de foloase materiale si morale in scopul indeplinirii unui act care era stipulat oricum in fisa de post a persoanei respective .

Din punct de vedere juridic , in legislatia romaneasca nu exista o definitie a coruptiei , ci contine doar actele care intra in aceasta categorie , precum si sanctiunile corespunzatoare . In categoria actelor de coruptie sunt incluse patru delicte : luare de mita , dare de mita , trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite . In realitate , exista mult mai multe forme de coruptie , insa datorita faptului ca nu sunt incluse in legislatie sunt foarte greu de sanctionat .

Din punct de vedere sociologic , coruptia este un fenomen antisocial si deviant cu multiple consecinte la nivel social . Ea poate fi definita ca “un ansamblu de activitati imorale , ilicite , ilegale , realizate nu numai de indivizi cu functii de conducere sau care exercita un rol public , ci si de diverse grupuri si organizatii (publice si private) in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut statut social superior , prin utilizarea unor forme de constrangere , santaj , inselaciune , mituire , cumparare , intimidare” (Cherciu , Elena , 2004) .

Coruptia este un fenomen mondial care se regaseste la toate nivelele societatii si in toate domeniile de activitate . Insa ea are un caracter destul de relativ din punct de vedere

social :ceea ce intr-o societate constituie act de coruptie , in alta poate fi acceptat si permis . De aceea actele de coruptie nu sunt universal valabile , ci ele difera de la o societate la alta . Cu toate acestea , in ultimii ani acest fenomen a devenit tot mai ingrijorator si mai greu de controlat , el dezvoltandu-se si specializandu-se permanent . Aproape ca nu mai exista domeniu de activitate in care sa nu existe coruptie , fie ca este vorba despre mica coruptie , fie ca este vorba despre marea coruptie .

In prezent , majoritatea oamenilor este de parere ca fenomenul coruptiei este cea mai grava problema cu care se confrunta tara noastra . El a inceput sa ia amploare o data cu revolutia din 1989 , cand transformarile socio-economice au adus o stare anomie , un dezechilibru intre nevoile indivizilor si posibilitatile de a le satisface oferite de societatea in tranzitie . Astfel , cresterea preturilor , starea de nesiguranta , dificultatea de a gasi un loc de munca sau o locuinta etc au condus la adoptarea de practici ilegitime pentru satisfacerea nevoilor .

Potrivit unui sondaj realizat de IMAS in 2002 , cauzele coruptiei sunt : dorinta de imbogatire rapida , neaplicarea legilor , legile neclare si incomplete , existenta unor sefi incompetenti numiti pe criterii politice , birocratia , salariile mici ale functionarilor publici , problemele mostenite din perioada comunista . La cauzele indentificate de cetatenii romani participanti la sondajul realizat de IMAS , mai pot fi adugate : nivelul de trai scazut , dorinta de putere , incompetenta profesionala , absenta unor institutii si mecanisme de control adecvate sau criza morala a intregii societati romanesti . Nu putem nega faptul ca exista o criza morala in Romania , chiar si analizand situatia doar din perspectiva coruptiei :fiecare individ a savarsit la un moment dat un act de coruptie , cu intentie sau fara : de la persoana care ofera un cadou medicului pana la omul politic care face trafic de influenta .

In Romania , coruptia s-a raspandit in toate domeniile si in toate ramurile activitatii . Putem vorbi astfel despre coruptie economica ( actiunile ilicite ale agentilor economici sau ale unor persoane participante , constand in : frauda in gestiune , inselaciune , abuzul de putere , falsuri in acte etc ) , coruptie profesionala ( actiunile imorale si ilegale ale functionarilor publici sau ale altor salariati care isi indeplinesc atributiile de serviciu in mod preferential sau conditionat ) sau coruptie politica ( folosirea influentei si a puterii de catre oamenii politici in scopuri personale ) . Tocmai din acest motiv sunt tot mai multe forme si dimensiuni ale coruptiei . In prezent , putem vorbi de urmatoarele dimensiuni ale acestui fenomen : dimensiunea statistica ( inregistrarea infractiunilor de coruptie pentru a masura amploarea fenomenului ) , dimensiunea normativa ( legislatia existenta privind coruptia ) , dimensiunea sociologica ( contine informatii privind cauzele coruptiei si modalitatile de prevenire ) , dimensiunea psihologica ( contine informatii privind profilul psihologic al indivizilor care participa la acte de coruptie ) , dimensiunea economica ( consta in evaluarea si estimarea costurilor sociale si economice ale actelor de coruptie ) si dimensiunea prospectiva ( contine date privind evolutia fenomenului ) .