Creșterea cazurilor de violență domestică

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE

Perioada de tranzitie din Romania s-a caracterizat printr-o amplificare fara precedent a violentei in familie, iar numarul de infractiuni a crescut constant, an de an. Numeroase acte de violenta au fost comise ca urmare a degenerarii unor conflicte intre autori si victime, a deteriorarii unor relatii familiale sau a aparitiei unor circumstante in care agresiunea s-a declansat ca efect a consumului de alcool. Conceptul de violenta domestica merge insa dincolo de violenta fizica. El poate sa insemne si "santaj emotional", distrugerea proprietatii, izolare fata de prieteni, familie, amenintarea copiilor, control asupra accesului la bani, obiecte personale, mancare, telefon etc. Din aceasta perspectiva, organizatiile mondiale de specialitate definesc violenta domestica ca fiind "un mod de abuzare si control, exercitate de o persoana asupra altei persoane cu care se afla in relatie intima (partener/a) sau de apropiere (copii)", se precizeaza in materialul care argumenteaza de ce, in acest moment, in ciuda existentei unei legi care pedepseste destul de aspru violenta in familie, sunt inca enorm de multe asemenea probleme. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Desi pâna de curând s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei în familiei, în urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspândit, mult mai raspândit decât arata sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor.

Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice consecinte în viitor. Perturbarea acestei functii se petrece în general, ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza în momentele evenimentelor de violenta. Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc într-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt victimele directe, este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor (Catheline, Marcelli, 1999). Într-o familie bântuita de violenta, copiii cresc într-o atmosfera în care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure îngrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. În atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt ramâne într-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie este probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii.

- Copiii care cresc în familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Ei pot prezinta: Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti, probleme cu somnul, enurezie, batai, fuga de acasa, sarcini la vârste mici, relatii pentru a scapa de acasa, mutilare, consum de droguri si alcool, comportament defensiv cu minciuna;

- Probleme scolare - neîncredere, eliminare, schimbari bruste în performantele scolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale; Probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente în casa si în afara casei, dezvoltare fizica mai lenta;

- Probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamânt de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de raniri si moarte;

- Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viata mai fericita a colegilor;

- Identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai putin luat în considerare pâna acum este faptul ca în rândul tinerilor si a victimelor provenite din violenta familiala a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid si ca pe primul loc în rândul cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare în cadrul familiei.

Abuzul poate aparea in mai multe forme. abuzul fizic este, bineinteles, cel mai evident. Abuzul sexual nu presupune neaparat un viol marital, ci se poate concretiza si in fortarea femeii sa faca anumite lucruri fara voia ei si care ii provoaca placere barbatului. Mai exista un abuz verbal (in categoria caruia intra tot felul de injuraturi si apelative pe care le aud multe femei), psiho-emotional si financiar. De asemenea, este important de subliniat ca violenta este ciclica si se amplifica de fiecare data. Agresorul isi cere scuze pentru purtare, promite ca nu se va mai intampla, iar dupa ce isi recapata pozitia si recastiga increderea victimei, actul violent se amplifica. Agresorii sunt, spune psihologul Vasile Moldovan directorul executiv al Asociatiei pentru Promovarea Femeii din Romania, persoane slabe, care nu reusesc in general sa se impuna pe plan social. In multe cazuri, au preluat modelul violent din familie si, foarte probabil, au fost ei insisi victime ale violentei domestice. La acest tip de personalitate, apare nevoia de a-l domina pe celalalt, iar viata victimei trebuie sa se invarta inevitabil in jurul agresorului (depinde financiar si emotional de el). Un asemenea barbat incearca sa dovedeasca prin violenta ca el este capul familiei, lucru care demonstreaza ca inteligenta emotionala a acestuia este destul de scazuta. Victimei ii lipsesc, in general, stima de sine si relatiile stabilite cu alte persoane. Nu are capacitatea de a-si face planuri, se autoinvinovateste pentru toate iesirile violente ale barbatului. Ajunge, la un moment dat, sa creada ca, intr-adevar, a meritat sa ia bataie. Asemenea femei sunt dependente emotional si financiar de agresor si, de multe ori, au fost victimele violentei tatalui sau ale unui iubit. Locul preferat pentru impartit pumni si injuraturi este locuinta, dar nu putine au fost cazurile in care femeile au fost batute sau umilite pe strada si in alte locuri publice. Atat agresorii, cat si victimele provin, in mai bine de doua treimi din cazurile semnalate A.P.F.R.-ului, din mediul urban, iar cele mai multe femei sunt casatorite si au unul sau doi copii. Doar in foarte putine din cazuri situatia materiala a victimei si a agresorului este foarte buna. Dar nici familiile bune nu sunt ocolite de acest flagel. Se pare ca chef de scandal le vine agresorilor indiferent daca au 18 sau 50 de ani si apare mai des la cei fara ocupatie si la muncitori necalificati. Femeile victime sunt in cele mai multe dintre cazuri casnice, somere sau simple muncitoare.

Dintre cele peste 26.000 de infractiuni constatate in anul 2002, peste 2800 au ca autori soti si rude apropiate. De asemenea, 33 la suta dintre autorii de omoruri comise la nivel national in anul 2002 sunt membri ai familiei sau rude, peste 80 la suta dintre agresori fiind barbati. Locurile fruntase sunt detinute de localitatile din estul tarii. Cauzele acestui fenomen, scapat de sub control dupa 1995 (astfel in 1998 - 13% dintre femeile victime ale violentei domestice au murit, 74% dintre femeile victime ale violentei domestice au fost agresate de catre soti, 4% de catre concubini, 7% de catre fostii soti, 15% de catre alte rude), sunt situatia economica precara, nivelul scazut de educatie si consumul excesiv de alcool precum si consumul in unele cazuri de droguri . Daca pana nu demult cel care dadea cu barda era barbatul, regulile s-au cam schimbat in ultima vreme. Dintr-o statistica intocmita de Serviciul Judiciar al Inspectoratului General al Politiei, in ultimii doi ani sute de reprezentante ale sexului slab au ajuns in penitenciare pentru ca si-au omorat sotii, concubinii sau alte rude. In majoritatea cazurilor, consumul excesiv de alcool cumulat cu o doza de gelozie si lipsa unui venit satisfacator a fost fatal iar mediul socio-profesional si educatia si-au pus amprenta in structura portretului femeii criminale.