Dependența de Realitatea Virtuală

1. Preliminării teoretico -metodologice

1.1 Problematica ştiinţifică abordată şi scopul lucrării

Problema ştiinţifică ce face obiectul acestei lucrări vizează dependenţa de realitatea virtuală. Scopul lucrării constă în prezentarea unor idei teoretice despre dependendenţa de realitatea virtuală, ce înseamnă ea de fapt, cum poate fi determinată, care au fost cauzele care au determinat instalarea acestei dependenţe, evoluţia ei atât negaivă cât şi pozitivă, urmările la nivel individual şi societal şi nu în ultimul rând tratamente de recuperare.

1.2 Importanţa şi relevanţa ştiinţifică, actualitatea şi oportunitatea demersului de cercetare

Dependenţa de realitatea virtuală reprezintă o problemă de larg interes care capătă o amploare din ce în ce mai mare. Evoluţia internetului la scară mondială pe lângă efectele benefice pe care le-a produs, a dat naştere unui loc virtual, unde persoanele pot să se ascundă de realitate, să fugă de prejudecăţi şi responsabilităţi dând naştere unor probleme psihice şi fizice.

1.3 Incadrări paradigmatice şi teorii relevante în domeniu, precizări conceptuale

paradigma cognitiv-comportamentală afirmă că dependenţa în general este un comportament învăţat care este continuat datorită întăririlor pozitive şi contingenţei cu efectele plăcute ale consumului de substanţe. Asfel scopul tratamentului constă în a învăţa pacienţii să identifice, să recunoască şi să evite aceşti stimuli, situaţie care va duce în final la extincţia efectului lor de condiţionare. Se urmăreşte şi adoptarea unor gânduri sau comportamente alternative faţă de condiţiile care declanşază răspunsul adictiv.

Teoria învăţării sociale: această teorie avansează ideea că „realitatea vituală” este un proces ce se dezvoltă într-un context social. Potrivit acestei teorii, în dezvoltarea diferitelor forme de comportament, intervin o serie de mecanisme precum imitaţia şi modelarea. Prin prisma acestei teorii dependenţa de realitatea virtuală se instalează ca urmare a învăţării prin observare a ceea ce se întâmplă în familie, în grupul de prieteni şi în mediul din care individul face parte.

“Realitatea virtuală reprezintă un sistem de calcul, care poate oferi utilizatorului iluzia unei lumi generate pe calculator şi a posibilităţii de a călători fără restricţii în această lume. ”.( Steuer, J. 1992,pag 19). Dependenţa de realitatea virtuală este o boală , are un efect de captivare mult mai puternic decat orice alt mijloc, fiind un nou mod, de a relaţiona, de a trăi din punct de vedere intelectual şi emoţional.

Folosirea calculatorului pentru explorarea lumii virtuale are părţi bune atâta timp cât este accesată pe termen scurt. Se pot afla informaţii noi, poţi cunoaşte persoane şi culturi diferite, dar dacă se trece la consumul abuziv de realitate virtuală pot apărea diferite probleme de socializare, de comportament, de interacţiune cu persoanele în viaţa reală. In lumea virtuală, indivizii se pot simţi relaxaţi, mai dezinhibaţi şi astfel se exprimă mai liber. Acest fenomen se numeşte efectul de dezinhibare, efect ce poate avea două tăişuri.

Uneori oamenii împărtăşesc lucruri foarte personale despre sine – emoţii ascunse, temeri, dorinţe, sau recurg la acte neobişnuite de bunătate şi generozitate. Aceasta este dezinhibiţia benignă. Pe de altă parte există şi o dezinhibiţie toxică, ce se manifestă printr-un limbaj obscen, critica dura, mânie, ura şi chiar ameninţări, prin explorarea site-urilor pornografice sau cele care prezintă violenţa explicită, locuri pe care aceşti oameni nu le-ar vizita în realitate.

Dependenţele tehnologice sunt dependenţe nonchimice şi pot fi împărţite în două categorii: dependenţe pasive (cea de televizor) şi dependenţe active (jocuri pe computer, internet).

Termenul de dependenţă de internet este unul care acoperă o varietate de comportamente şi probleme legate de controlul impulsului şi pot fi împărţite în urmatoarele categorii:

1. Dependenţa de sex virtual: folosirea compulsivă a site-urilor web pentru adulţi, sex şi pornografie;

2. Dependenţa de relaţionare virtuală : o supraimplicare online;

3. Comportamente compulsive manifestate pe net: de exemplu jocuri de noroc online, cu caracter obsesiv ;

4. Supraîncărcare informaţionlă: navigare compulsivă pe net sau căutări compulsive de baze de date ;

5. Dependenţa de computer: jocurile pe computer cu caracter obsesiv (Solitaire).