Discriminarea etnică - Minoritățile - Populația de etnie rromă

Obiectivele acestei cercetări sunt de a afla cauzele discriminării, punctul ei de plecare, factorii care o influențează și care conduc spre excluziunea rromilor din cadrul societăți, factorii care o dezvoltă dar si crearea unui cadru adecvat de asigurare a autonomiei culturale a rromilor și de a afla despre viața persoanelor discriminate.

Delimitarea universului cercetarii

Populația studiată în acest proiect de cercetare o reprezintă minoritățile etnice, acestea fiind foarte afectate în Romania și nu numai, de procesul discriminării.

Dezvoltarea cadrului teoretic al cercetarii

În ceea ce privește discriminarea, s-au dezvoltate numeroase teorii. Una dintre acestea pornește de la ideea stereotipurilor si prejudecăților.

Un fenomen cu care este relaționată discriminarea este cel de stigma, cei stigmatizați devenind mai ușor ținta tratamentelor diferențiate. Minoritațile stigmatizate, spune Goffman, sunt acei oameni care au anumite atribute ce

îi determină pe ceilalți oameni sa le interzică acceptare totală din partea societații.

Stigma se strecoara singura în interacțiunea socială și intervine odata cu ea. Pot fi evitați chiar și cei care se afla în apropierea celor stigmatizați, de exemplu familia.

Orbii, obezii, surzii, retardații mintal, bolnavii de SIDA, alcoolicii, drogații, persoanele cu o altă orietare sexuală fac parte din categoria persoanelor stigmatizate. Aceștia își pun mereu problema cum sunt vazuți de cei din jurul lor.

O alta teorie privind discriminarea, face referire la stratificarea socială. Max Weber definea stratificarea ca „sansa”(probabilitatea) pe care o au indivizii - după situația lor socială de a primi mai multe sau mai puține bunuri și recompense sociale sau de a participa în mai mare (mică) masură la valorile esențiale ale unei societăți.

Astfel discriminarea este considerată produsul stratificării sociale bazată pe distribuția inegală a puterii, statusului și bogăției între grupuri”(Bouhris,Turner,Gagnon,1997,p 274).

Psihologul Muzafer Sherif a elaborat teoria conflictelor reale cu ajutorul căreia susține că discriminarea apare în condițiile competiției pentru resurse limitate care există între două grupuri. În acest context indivizii tind să favorizeze membrii propriului grup.

Psihologul Henry Tajfel susține că teoria identității sociale se bazează pe o distincție fundamentală între procesele de grup și procesele interpersonale.Comportamentul social și relațiile dintre indivizi variază pe un continuum ale cărui extreme sunt de o parte, relații strict presonale iar de cealaltă parte comportamentul de grup stereotip și etnocentric.

Baza teoretică a acestui proiect de cercetare pleacă de la teoriile discriminării datorate stereotipurilor și prejudecăților.

Definirea unitatilor de analiza si de inregistrare:

Unitatea de analiză o reprezintă o parte din minoritățile etnice și anume populația de etnie rromă. Însa nu acea populație rromă care este cel mai mult mediatizată-rromi bogați, care dețin case impresionante și foarte mult aur, ci acei rromi a caror condiție materială este precară, acele comunitați de rromi care nu au un acoperiș deasupra capului, acei rromi cărora nu li se acordă o șansa pentru o viața mai bună.

Elaborarea ipotezelor

Ipoteza constituie un element indispensabil al construcției teoretice științifice si in acelasi timp, al investigației de teren. Elaborarea acestora este un moment cheie al cercetării stiințifice ce pune in evidență interdependența dintre abordarea teoretică și cercetarea concretă, care se condiționează reciproc.

Ipotezele pentru proiectul de cercetarea sociologică prezentat sunt:

-Discriminarea există în orice societate.

-Daca fenomenul discriminării nu ar exista, atunci nu ar mai exista nici divergențele între religii, popoare, etnii și rase diferite.

-Daca nu ar exista discriminarea etnică, atunci ura natională ar scadea. - Daca romani nu ar avea stereotipuri și prejudecăti, atunci nu ar mai discrimina minoritățile etnice, în special rromi.

-Există și rromi săraci și care au nevoie de ajutor, chiar daca partea expusă cel mai mult societății sunt rromi bogați, vrajitoarele și infractorii.

-Daca români și-ar schimba comportamentul, atunci poate că și rromi și-ar schimba modul de viata.

- Daca nu ar comite atâtea infractiuni ,rromi ar fi mai bine vazuți în societatea românească în afara ei.

- Daca li s-ar da șansa la un loc de munca, la un salariu tuturor celor din etnia rromă, atunci aceștia s-ar putea intregra în societate.