Etica Protestantă și Spiritul Capitalismului

Una din cele mai influente teorii ale formarii capitalismului o datoram lui Max Weber, considerat de unii autori cel mai mare sociolog german, iar de altii cel mai mare sociolog al tuturor timpurilor. De unde deriva aceste consideratii? Pe de o parte pentru ca analiza weberiana acopera domenii vaste ale socialului: dreptul, religia, politica, organizatiile economice, tratatul "Economie si societate" fiind cea mai impunatoare constructie din stiintele sociale. Pe de alta parte datorita influentei sale asupra dezvoltarii metodologiei sociologice, este cel care a pus bazele sociologiei interpretative, domeniu care a cunoscut în secolul XX o dezvoltare considerabila. Nu în cele din urma prin modelul explicativ cu privire la formarea capitalismului modern, model formulat în celebrul eseu "Etica protestanta si spiritul capitalismului".

Formarea capitalismului este o tema mult framântata în spatiul gândirii sociale germane. Marx, Sombart, Bqcher si Lamprecht au formulat o serie de teorii explicative pentru acest proces social. Pe de alta parte legatura între protestantism si capitalism nu este observata prima oara de Weber. Exista o serie de autori citati în notele de subsol ale textului weberian care au scris despre tema mentionata. În mod firesc apare o întrebare: care ar fi meritul lui Weber?

În conceptia lui Weber, comportamentele economice au un continut etic intrinsec. Pentru omul modern munca este o datorie, un semn de virtute si o sursa de satisfactie personala.aceasta este o trasatura a “omului capitalist modern”, dar ea are o orientare transcedentala si o semnificatie religioasa evidenta pe care sociologul german isi propune sa o reliefeze în opera "Etica protestanta si spiritul capitalismului".

În introducerea acestei opere Weber a dorit sa demonstreze unicitatea civilizatiei occidentale. În câmpul cunoasterii, doar Occidentul a dezvoltat stiinta pozitiva combinând experimentul cu rigoarea matematica. Doar în Occident s-au dezvoltat chimia si istoria ca stiinte ori muzica rationalizata si arhitectura de un asemenea nivel. Doar în occident exista o birocratie înalt specializata compusa din experti tehnici si juristi. În nici o alta parte a lumii nu exista ceva comparabil cu statele constitutionale occidentale, cu parlamentele si partidele politice si nicaieri n-a mai existat un sistem juridic rationalizat într-o asemenea masura.

În cele din urma, nu exista echivalent în China sau in lumea antica a burgheziei si capitalismului bazat pe munca industriala în întreprinderi, pe calculul exact al costurilor si profitului si pe separarea întreprinderii de gospodarie.

Dorinta nelimitate de câstig, spiritul întreprinzator, ne avertizeaza Weber înca de la începutul lucrarii, n-au în sine nimic de-a face cu capitalismul si cu atât mai putin cu spiritul sau, caci aceasta dorinta "a existat si exista la chelneri, medici, birjari, artisti, cocote, functionari venali, soldati, tâlhari, cruciati, jucatori de ruleta, cersetori ... în toate epocile, în toate tarile lumii, pretutindeni unde pentru aceasta dorinta a existat si exista, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectiva" (Max Weber, pag. 8). Capitalismul, continua Weber, poate fi însa identic cu "înfrânarea sau cel putin cu o temperare rationala a acestei porniri irationale" (Max Weber, p. 9). Capitalismul este identic cu aspiratia spre câstig, printr-o activitate capitalista, continua, rationala, spre un câstig reînnoit: spre rentabilitate. Capitalismul este o organizare economica de tip rational care cuprinde întreprinderi bazate pe investitiile pe termen lung, pe libertatea juridica a fortei de munca, pe diviziunea planificata a muncii în cadrul întreprinderii si pe alocarea factorilor de productie în functie de cerintele pietei.