Graffiti - devianță sau manifestare culturală

Pentru ca demersul metodologic în sociologia juridică să aibă succes este necesar ca fiecare etapă a studiului să fie pregătită cu grijă. Etapele de bază ale cercetării sociologiei sunt selectarea și definirea problemei , consultarea literaturii de specialitate, formularea ipotezelor, crearea instrumentelor de cercetare, colectarea datelor și analiza rezultatelor și formularea concluziilor.

Prin alegerea acestei teme mi-am propus evidențierea rolului jucat de fenomenul graffiti in societate din momentul apariției sale in anii ’70 și până în momentul actual.

Graffiti din perspectiva mea de membru al societății înseamnă artă, ce nu trebuie depreciată din cauza refuzului fenomenului de a fi instituționalizat, de a intra în conformitate prin redarea viziunii artistice pe pânză.Etichetarea stilului drept deviant deoarece luptă pentru recunoașterea propriei identități nu constituie o acțiune echitabilă în sec XXI. Pentru că suntem în secolul ce pune un mare accent pe drepturile individului și cele ale grupului consider, că este necesară oferirea unei posibilități mișcării de ași demonstra aportul și valențele artistice aduse în ultimii 30 de ani artei, mass-mediei, capitalismului,anticapitalismului, individualismului, societății.

Acceptarea sau refuzul unui curent, unei mentalități reprezintă decizia liberă a indivizilor ce compun sistemele sociale.

Arta reprezintă inovația, diversitatea gândirii, revoluționarea societății, uneori devianța, exuberantă sau nonconformismă având un singur țel: formarea continuă a indivizilor, depașirea limitelor intelectuale,spirituale, tradiționale.

Graffiti constituie o formă de artă, o subcultură socială bine organizată din punct de vedere valoric, o formă de vandalism sau comportament atipic, dar indiferent de valoarea acordată de societate fenomenuluui, rolul său rămâne același de a lărgi orizonturi, de a oferi soluții prin intermediul efectelor sale negative sau de a dezvălui noi viziuni asupra mediului și societății.

Astfel nu catalogarea fenomenului sau definirea sa exactă sunt esențiale, ci aportul adus , măsurarea impactului fenomenului fără aprecierea sau deprecierea pe baza metodelor de creație, ci pe baza rezultatului obținut. Arta reprezintă incertitudinea creatoare, șocant, transmiterea unui mesaj, deci graffiti urmează același patern evolutiv oricărui fenomen ce a participat la formarea ca element definitoriu în existența indivizilor. Acceptarea sau respingerea fenomenului fiind alegerea liberă a observatorului ce trebuie sa fie unul matur.

După cum am precizat tema cercetării prezente este “Graffiti, manifestare culturală sau devianță”, motivația studierii fenomenului graffiti fiind determinată de amploarea luată de această mișcare în ultimii ani pe teritoriul României, dezvoltarea subculturilor tinerilor este mult mai accelerată decât în anii’80 sau ’90, astfel interacțiunea directă sau indirectă cu aceste simboluri , în special cea graffiti consider că necesită o analiză mai detaliată.

Deși interacționăm, poate chiar folosim cel puțin un stil de graffiti,însă trebuie să aflăm ce simbolizează, astfel prin intermediul cercetării mi-am propus măsurarea viziunii societății românești asupra acestei mișcări caracteristică subculturilor.

Obiectivele cercetării mele sunt :

a) Percepția generală a societății despre graffiti :artă sau devianță.

b) Gradul de informare asupra fenomenului.

Pentru documentarea prealabilă asupra fenomenului am apelat atât la documentația livrească reprezentată prin cărți de specialitate, studii sociologice și criminologice asupra devianței fenomenului graffiti,materiale informative asupra graffitiului din perspectiva artei moderne și postmoderne, observația în spațiul urban bucureștean.

Studiul se va adresa populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani, atât femei, cât și bărbați din spațiul urban datorită manifestării graffiti-ului în mod special în acest spațiu.

Graffiti-ul, inițial a deținut un caracter teritorial, existând în principiu doar la nivelul SUA, aceasta fiind și prima țară ce a întreprins acțiuni bine organizate de stopare a fenomenului scăpat de sub control.

Cele mai intense acțiuni de eradicare a fenomenului s-au manifestat la nivelul orașului New York, oraș în care graffiti s-a dezvoltat ca subcultură și stil.

Odată consultate teoriile și cercetările făcute pe această temă , pe lângă acceptarea graffiti-ului la diferite nivele sociale, putem observa și pătrunderea sa în spațiul urban sub o altă formă, cea de publicitate, deși încă ilegală, remarcabilă prin perspectiva de redare a produsului, perspectiva inovatoare pentru un public deja săturat de multitudinea strategiilor de marketing, plină de culoare, expresivitate.