Impactul pandemiei aspura persoanelor vârstnice

Istoria ne arată că umanitatea s-a confruntat de multe ori cu epidemii care au avut consecințe mai mult sau mai puțin devastatoare asupra populației. Variola, holera, rujeola, tuberculoza și, mai ales, mult temuta ciumă au lovit în repetate rânduri populația globului, având un impact puternic asupra societății, economiei, relațiilor politice și contribuind la modelarea istoriei. (Hays, 2005)

Incidența epidemiilor, precum și mortalitatea prin aceste îmbolnăviri depind de anumiți factori de ordin demografic și social. Studiile de epidemiologie arată că atât transmiterea anumitor boli contagioase, cât și gravitatea îmbolnăvirilor depind de intersecția unor factori precum structura de vârste a populației (Jarosz, 2020; Mossong et al., 2008), densitatea populației (Rocklov, Sjodin, 2020), dimensiunea gospodăriei (Geard et al, 2015) și tipul acesteia (multi-generațională sau cu mai multe nuclee de familie). Rolul acestor factori în dinamica epidemiilor depinde în mare măsură de caracterul selectiv, de exemplu numărul ridicat de gospodării multi-generaționale poate să favorizeze apariția unor cazuri grave de gripă, din cauza conviețuirii dintre copii de vârstă preșcolară care se infectează ușor la intrarea în colectivitate și persoanele vârstnice, care dezvoltă forme grave de boală (Geard et al, 2015).

COVID-19 este boala infecțioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest nou virus și această boală nu au fost cunoscute înainte de apariția focarului în Wuhan, China, în decembrie 2019. Cele mai frecvente simpome sunt febra, oboseala și tusea seacă. Unii pacienți mai prezintă și dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât și pierderea gustului și a mirosului. Boala poate fi transmisă de la o persoană la alta prin secreții sub formă de picături mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tușește sau strănută. Aceste picături se așează pe obiecte și suprafețele din jur. Alte persoane se îmbolnăvesc de COVID-19 atingând aceste obiecte sau suprafețe, apoi atingându-și nasul, ochii sau gura.

Aproximativ 1 din 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă și prezintă dificultăți de respirație. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente sunt mai susceptibile să dezvolte o formă mai gravă

COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte semnificative asupra populației României, în special asupra persoanelor în vârstă. Chiar dacă virusul se răspândește în rândul persoanelor de toate vârstele, riscul de infectare și de deces din cauza COVID-19 este mult mai mare în rândul persoanelor vârstnice.

Din punctul meu de vedere, cu toate că măsurile au avut ca scop asigurarea unui grad mai mare de protecție, îngrijire și sprijin pentru persoanele vârstnice, acestea au afectat negativ drepturile și libertățile persoanelor în vârstă. Criza actuală având efecte precum lipsa serviciilor medicale pentru afecțiuni care nu au legătură cu COVID-19, impact asupra sănătății mintale din cauza măsurilor de distanțare și izolare, dar și stigmatizare și discriminare.

În primul rând, calitatea vieții este afectată de regulile și normele privind distanțarea fizică și socială, precum și restrângerea circulației persoanelor. Gradul de izolare socială al vârstnicilor era destul de pronunțat înainte de apariția pandemiei. Izolarea socială poate fi definită ca fiind absența structurală a interacțiunilor sociale, a contactelor și a relațiilor cu familia și prietenii, cu vecinii la nivel individual și cu „societatea în general” la un nivel mai larg.

Din cauza riscului ridicat ca persoanele peste 65 de ani să se infecteze cu COVID-19, Ordonanța Militară nr. 3 a stability un intervalul orar între orele 11-13 pentru deplasarea acestora în afara locuinței (Art. 2). Măsura a fost criticată ca discriminatorie de către organizațiile de pensionari afiliate la Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV, 2020). Conform modificărilor publicate în Ordonanța Militară nr. 4, deplasarea în afara intervalului stabilit inițial este posibilă „dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc., folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat” (Art 1). Conform Ordonanței Militare nr 10, intervalele orare între care se pot deplasa în afara locuinței persoanele peste 65 de ani sunt: 7-11 și 19-22 (art. 3)