Metoda sociometrica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metoda sociometrica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 6 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: vlad adiana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Metoda sociometrică - instrument principal în studierea clasei școlare ca grup școlar

Sociometria este astăzi un termen de largă circulație. Ea este o tehnică de măsurare a unor fenomene sociale de relevare a componenței relațiilor sociale la nivelul interpersonal, grupal și intergrupal.

Metodele sociometrice reprezintă un ansamblu de procedee și tehnici experimentale și matematice destinate să măsoare intensitatea și întinderea „curentelor psihologice”(afective) în cadrul unor grupuri. Instrumentul lor de lucru este testul sociometric, creat pentru a determina amplasamentul unui individ în câmpul relațiilor interpersonale sau structura psihologică globală a grupului.

Metoda sociometrică a fost inițiată de J. L. Moreno și dezvoltată de multi alți cercetători.

La noi în țără a fost adoptată în cercetările intreprinse de M. Zlate, I. Nicola, P. Golu și altii.

Noțiunea de metodă sociometrică are două sensuri:

a) Testul sociometric de personalitate - folosit pentru cunoașterea individului integrat în grup, unde accentul este pus pe cunoașterea elevului.

b) Testul sociometric al configurației - prin care se studiază structura relațiilor din clasă, accentul fiind pus pe grupul de elevi.

O tehnică distinctă este testul de percepție sociometrică prin care se urmărește modul în care elevii gândesc sau iși imaginează relațiile din colectivul din care fac parte.

Cele trei înțelesuri pot fi abordate împreună atunci când se întocmesc instrumentele de cercetare. Principalul instrument fiind, așa cum am amintit, testul sau chestionarul sociometric care constă într-o serie de întrebări cu privire la preferințele, simpatiile, inclinațiile sau dimpotrivă antipatiile, respingerile sau relațiile de indiferență ce se manifestă în cadrul unui colectiv. Astfel de întrebări sunt: „cu cine dintre colegii tăi de clasă dorești să lucrezi împreună?”; „cine crezi că ar trebui să conducă echipa sportivă a clasei?”; „cu cine dintre colegi ai dori să îți faci temele?”. După cum se poate observa întrebările solicită preferințele în domenii diferite, aceste domenii fiind criteriile testului sociometric.

Când testul studiază percepția sociometrică, adică modul în care elevii gândesc relațiile din clasă se folosesc întrebări de forma: „cine crezi ca te-ar alege?”, (când urmărim gradul de conștientizare de către elev, a poziției sale în clasă) sau de forma „cine crezi că va fi ales?” (când urmărim gradul de cunoaștere de către elevi a situației din clasă).

Meritul principal al metodei sociometrice constă în faptul că printr-o tehnică simplă oferă informații utile, ce nu apar în observația directă asupra relațiilor din colectivul de elevi. După cum se arată în studiile de specialitate această metodă nu se reduce la simpla radiografiere a relațiilor ci poate fi folosită pentru dezvăluirea normelor și valorilor de bază pe baza cărora elevii se apreciază reciproc. Un elev îl preferă pe altul pentru că apreciază la el anumite calități, iar această apreciere are loc în lumina unor criterii determinate social.

Este foarte imporant de reținut că există și unele limite ale metodei sociometrice, îndeosebi faptul că ea are un caracter static, nu surprinde dinamica interacțiunii în clasă, poate fi influențată de factori aleatorii nesemnificativi. De multe ori elevii își exprimă preferințe de moment, la care renunță ușor, care se modifică în timp sau pe care nu le pot argumenta. Acest neajuns poate fi ameliorat prin repetarea anchetei din timp în timp. Însuși aplicarea chestionarului, condițiile asemănătoare unei probe scrise, fac ca elevii să nu-și exprime preferințele în mod sincer, să caute să răspundă așteptărilor învățătorului sau să folosească clișee de apreciere.

O problemă importantă este adaptarea metodei sociometrice la particularitățile de vârstă ale elevilor, găsirea unor criterii semnificative și accesibile.

Folosirea practică a metodei sociometrice cuprinde următoarele: definirea obiectivelor urmărite și stabilirea criteriilor după care vor fi studiate relațiile din grup, elaborarea chestionarului sociometric, întocmirea matricei sociometrice și a sociogramelor, calcularea unor indici sociometrici și interpretarea datelor obținute.

a) Elaborarea chestionarului sociometric

Chestionarul(testul) sociometric constituie instrumentul esențial de investigare a relațiilor din grupurile de elevi. El cuprinde o succesiune de întebări ce solicită elevilor să-și exprime preferințele față de colegii de clasă. Aceste preferințe se cer pentru diferite domenii de activitate, domenii care se numesc după cum am văzut criterii ale chestionarului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metoda sociometrica.docx

Bibliografie

Zlate, M.,
Introducere în psihologie, Polirom, Iași, 2000
Zlate, M.,
Psihologia în fața grupurilor școlare, Ed. Politică, București, 1972
Pedagogia în fața grupurilor spontane, Scrisul Românesc, Craiova, 1978
Trăistaru, E.,
Trăistaru, I.,
Omogenizarea societății românești, Scrisul Românesc, Craiova, 1979
Radu, N
Martin,V
Ioniță, M
Predescu, A
Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1974
Păun, E.,
Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982
Nicula I.,
Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P. ,1977
Mihu, A.,
Sociometria, Ed. Politică, București, 1967
Miftode, V.,
Metodologia sociologică, Ed. Porto-Franco, 1995, Galați
Golu, P
Psihologie socială, E.D.P., București, 1974
Constantinescu, V.,
Sociologia grupurilor mici, Cercetare bibliografică, București, 1972

Alte informatii

metoda sociometrica