Metodologia cercetării în asistență socială

Cauzele abandonului școlar din perspectiva părinților în rândul copiilor rromi din clasele a-VIII-a de la școala Generală “Grigore Rădulescu” din conuma Bezdead.Am ales acestă temă deoarece consider că educația reprezintă în zilele de astăzi o funcție vitață a societății, dar și a individului. Consider că scopul principal al învățământului constituie integrarea tinerilor în societate, dar și dezvoltarea potențialului de care aceștia dispun. Obiectivul cercetării meule este exploratoriu.

Abandonul școlar al copiilor de etnie rromă este o problemă din ce în ce mai îngrijorătoare, iar asta m-a determinat să abordez ca subiect al cercetării mele acest fenomen social. Teoretic, dacă în alegerea și organizarea carierei școlare nu ar interveni alți factori, ar fi de așteptat ca toți tinerii să-și dorească să parcurgă toate treptele și nivelele de școlarizare.

Conform Institutului Național de Statistică aproximativ 50.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani din cadrul învăţământului gimnazial erau în afara sistemului de învăţământ în anul 2009. Este vorba de 5% din numărul total al copiilor de această vârstă. Procentul celor proveniţi din medii sărace care se află în afara sistemului de educaţie este de aproape 16% în 2005. (http://www.insse.ro/cms/)

Din punctul meu de vedere principalii factori care influențează producerea abandonului școlar după terminarea ciclului gimnazial sunt: nivelul scăzut al veniturilor per familie, deoarece familia nu poate suporta costurile transportului pentru ca elevul să se poată deplasa la liceu. Un alt factor este reprezentat de nivelul de educație pe care îl au părinții, datorită acestui aspect copiii sunt demotivați să își mai continue școala, alegând să urmeze exmplul dat de părinții săi.

Consider că acești doi factori pe care i-am enunțat mai sus sunt principali factori care influențează abandonul școlar și în rândul copiilor de etnie rromă. Un alt factor care ar putea influența abandonul școlar gimnazial este reprezentat de faptul că încă de la vârste fragede băieții și mai ales fetele sunt „vorbiți pentru căsătorie”.

Populația de rromi nu a reprezentat în ultimele 5 decenii un interes pentru cercetarea sociologică. „În anii `30 s-au întreprins o serie de cercetări destul de sistematice, de un înalt nivel calitativ. Este cazul reputatului sociolog Ion Chelcea. Aceste cercetări ne oferă un punct extrem de interesant pentru a detecta schimbările care au avut loc în ultimele decenii. ” (Zamfir, Cătălin, 1993)

Intenția acestuia a fost de a aduna, pe un eșantion național, date cât mai sistematice asupra situației sociale și economice a populației de rromi, cum ar fi abandonul școlar. „În urma acestor date s-au desprins și câteva concluzii. Proporția analfabeților (cei care nu au mers deloc la școală sau, probabil forțați mai mult de autoritățile locale, au urmat câteva clase, dar nu au terminat ciclul primar) este foarte ridicată: 27,3 %.” (Zamfir, Cătălin, 1993)

Conform MECTS rata de absolvire a învățământului primar şi gimnazial a fost de 89,1% în anul şcolar 2009/2010. Aproape 11% dintre elevii de 14 ani nu au absolvit gimnaziul, cauzele fiind variate: debut şcolar întârziat, repetenție, abandon şcolar, situație şcolară neîncheiată, iar la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din anul şcolar 2009/2010, 18,2% dintre elevii testați nu au reuşit să obțină medii peste 5. Astfel încât aceștia nu am avut șansa de a intra la vreun liceu. (Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ, 2009)

În anul 2013 Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane a realizat un studiu în școlile cu clasele V-VIII din regiunile Centru, Nord-Est și Sud Muntenia. Studiul a avut ca și grup țintă elevii de etnie rromă. (Părăsirea timpurie a școlii-cauze și efecte, 2013)

Ipotezele de lucru pentru explicarea abandonului școlar confirmate de rezultatul cercetării au fost următoarele: Prima ipoteză a fost aceea că suportul familiei este redus, deoarece școala nu reprezintă o prioritate A doua ipoteză confirmată a fost aceea a notelor mici pe care elevii le obțineau, reprezentând cunoștințele lor, dar și interesul acestora pentru școală. O altă ipoteză este reprezentată de existența unui mediu școlar neprietenos pentru elevii rromi.(Părăsirea timpurie a școlii-cauze și efecte, 2013)