Migrațiile Internaționale ale Specialiștilor Români

Prin migratia internationala a fortei de munca se intelege procesul de trecere a fortei de munca dintr-o tara în alta, în vederea desfasurarii unei activitati în afara tarii unde se afla resedinta ei permanenta, urmând ca cei ce migreaza sa fie retribuiti de persoane fizice, juridice sau de organisme internationale pentru care desfasoara activitatile respective.

Particularitatea migratiei internationale a fortei de munca din zilele noastre consta, în principal, în aceea ca acest proces are loc în strânsa legatura cu fluxul international de capital. Tendinta de concentrare a capitalurilor în functiune în tarile dezvoltate determina o parte a fortei de munca din tarile slab dezvoltate si în curs de dezvoltare sa emigreze în aceste tari.

Dintre cauzele care au determinat acest fenomen migratoriu am putea aminti: accentuarea fluxului international de capital din ultimul deceniu, criza economica mondiala, diferentele mari de salariu dintre tari. Alte cauze ar fi: dorinta fireasca a individului de a gasi perspective, lipsa locurilor de munca, supraproductia si subutilizarea specialistilor, lipsa cercetarii si dotarilor, discriminari la angajare si promovare, dotari precare, institutii nefunctionale, dorinta pentru o viata urbana mai buna, dorinta pentru o calificare superioara si recunoastere.

Migratia constituie un fenomen contemporan propagat extrem de dinamic. Acesta face dificila cunoasterea reala a raportului dintre resursele umane apte de munca si cele utilizate.

La ora actuala nu exista în tara noastra o corelare între piata muncii si numarul de absolventi „produsi“ în fiecare an. De aici si discrepanta dintre cerere si oferta. Având în vedere si salariile mizere pe care le primesc de obicei absolventii - maximum 300 de euro net -, singura alternativa viabila pentru tineri este sa migreze catre statele dezvoltate. Problema este ca nici în acest caz nu exista evidente foarte clare. Daca este sa ne luam dupa numarul de contracte legale, numai un român din opt lucreaza în alte state decât România. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a intermediat, între anii 2002 si 2005, contracte de munca pentru 110.098 persoane, în tari ca Germania, Spania, Elvetia, Qatar, Statele Unite si Ungaria. La aceasta cifra se adauga numarul celor aproximativ 8.000 de români care au plecat la munca prin intermediul agentiilor private. Neoficial însa, numarul total al celor care lucreaza peste granita este surprinzator de mare - peste patru milioane. În ceea ce-i priveste pe tineri, ei sunt preferati de alte state daca au pregatire în domeniul IT si în constructii.

Brain drain sau miscarea capitalului uman “human capital flight “ este fenomenul

de emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse: conflicte, lipsa de

oportunitati, s.a. Originea directa a expresiei o constitue un raport prezentat în 1962 de Royal Society din Londra referitor la plecarea oamenilor de stiinta si specialistilor din Marea Britanie în SUA. Investitia în educatie este pierduta odata cu plecarea persoanei care de obicei nu se mai întoarce în tara de origine.

Migratia creierelor este unul din fenomenele cu care tarile est-europene s-au vazut inevitabil confruntate odata cu schimbarea de regim politic de la începutul anilor '90 si deschiderea frontierelor. Dimensiunile acestui fenomen, chiar daca dificil de cuantificat cu precizie, ramân totusi modeste în raport cu previziunile pesimiste vehiculate de catre responsabilii europeni la începutul deceniului. El se caracterizeaza mai degraba prin diversitatea surprinzatoare a formelor de mobilitate si prin strategiile novatoare de dezvoltare, pe plan personal, national ori regional, pe care acestea le-au generat.

Dintre cei care aleg sa plece în strainatate, cei mai multi sunt tineri. Majoritatea pleaca cu burse pentru a-si face facultatea sau doctoratul, dar, atât in timpul studiilor, cât si dupa sunt racolati de firme din tara respectiva. În Canada, de exemplu, exista o comunitate foarte puternica de români. Din pacate însa, tinerii plecati la doctorat nu se mai întorc în tara dupa ce aprofundeaza studiile.

Doctoranzii prefera si tari precum Germania, Belgia si SUA, dar si Marea Britanie. „Persoanele cu studii superioare care reusesc sa plece în strainatate si sa ocupe un post pe masura pregatirii lor o fac fie printr-o agentie de ocupare, fie pentru ca pleaca la studii acolo si li se iveste o sansa de angajare. De asemenea, sunt cazuri în care acestea au pe cineva în strainatate care le faciliteaza plecarea. Cel mai simplu este pentru inginerii din domeniul petrolului, care lucreaza pe platforme maritime, fie ca detasati, fie sunt înregistrati ca personal navigant. Si cei din domeniul constructiilor au cautare. Dar de cele mai multe ori nu lucreaza ca ingineri, ci ca maistri. Prin departamentul nostru au plecat în Germania ingineri, pe contracte care nu depasesc trei ani. Ei câstiga în jur de 2.500-3.000 de euro. Exista însa foarte putine cereri venite din afara pentru cei cu studii superioare. Acordurile încheiate de România cu anumite tari sunt pe sectoare de activitate. Cele mai multe solicitari sunt pe sectoare unde nu se cere o pregatire superioara“ (Nicoleta Andreescu, secretar de stat în Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Departamentul pentru Munca în Strainatate).

Specialistii IT români sunt recunoscuti pentru capacitatile lor profesionale. Dupa puternica dezvoltare a acestei industrii si la noi în tara, acum aleg sa plece doar cei care-si doresc de fapt sa se stabileasca definitiv într-o alta tara. Firmele mari din România platesc salarii, la ora actuala, la acelasi nivel ca afara. În ceea ce-i priveste pe ingineri, lucrurile stau cu totul altfel. Dupa nebunia de pâna în 1989, când facultatile din România scoteau ingineri pe banda rulanta, au urmat 16 ani în care aceasta profesie nu a mai fost cautata pe piata muncii autohtone. Specialistii din domeniu s-au vazut obligati fie sa se reorienteze profesional, fie sa aleaga calea emigrarii. Din a doua categorie fac parte inginerii agronomi, care au mare cautare în Spania, inginerii din domeniul petrolului, care lucreaza pe platforme maritime si câstiga în jur de 3.500 de euro lunar, dar si inginerii constructori, care muncesc în general pe santiere din Israel, unde primesc un salariu de aproape 4.000 de euro lunar. Însa migratia acestei categorii profesionale a dus la aparitia deficitului pe piata muncii din România. Specialistii în domeniul fortei de munca sunt de parere ca tinerii care aleg acum sa urmeze o facultate ar trebui sa se îndrepte catre acest sector, pentru ca exista cerere pe piata, iar oferta este foarte saraca.

Integrarea în Uniunea Europeana le va oferi posibilitatea intelectualilor sa-si gaseasca mult mai usor un loc de munca în afara. În ciuda interdictiilor impuse de unele tari membre UE pentru români si bulgari, specialistii cred ca personalul înalt calificat va avea cautare pe piata externa. Estimarile arata ca profesionistii cu acreditari recunoscute international (de genul Asociatia Contabililor Autorizati si Expertilor Contabili) vor putea intra în orice firma doresc. De asemenea, multinationalele care se extind si la noi în tara vor da posibilitatea românilor sa lucreze în sucursale din alte tari.