Monografia Profesiei de Sociolog

Studiul oricarei profesii conduce nemijlocit la elaborarea unei lucrari de sinteza – monografia profesionala. Monografia profesionala este un instrument de informare care ofera un complex de date referitor la o profesie sub aspectul continutului tehnic, exigentelor psihologice, pedagogice, medicale si social-economice; este rezultatul unei cercetari multidisciplinare la care participa ingineri, economisti, psihologi, pedagogi, medici si alti specialisti.

Monografiile profesionale au o sfera de utilizare larga. Astfel, ele servesc orientarii scolare si profesionale a tineretului oferind informatii pretioase atât profesorilor cât si elevilor, legat de lumea profesiunilor, de specificul diferitelor meserii, de evaluarea si autoevaluarea însusirilor psihofizice necesare practicarii unei profesii.

Necesitatea elaborarii de monografii profesionale a aparut odata cu dezvoltarea industriei si a solicitarii accentuate de forte de munca. În tara noastra, preocupari pe aceasta linie au existat înca din deceniul al cincilea, fiind editate 150 de monografii pâna în anul 1948 de catre Institutul Psihotehnic din Cluj.

Monografiile profesionale reprezinta punctul de plecare în cercetarile ergonomice, psihofiziologice si sociologice din mediul industrial, aceasta pentru ca o monografie înseamna tot ceea ce se poate spune despre o profesie.

Din acest motiv elaborarea lor ridica numeroase probleme de ordin metodologic. Ceea ce se reproseaza vechilor monografii profesionale este caracterul lor frecvent limitat la o trecere în revista într-o maniera descriptiva a dimensiunilor sociale ale profesiei în cauza, fara o suficienta subliniere a diferentelor specifice dintre profesiuni si a oferirii unor instrumente de lucru practice, validate.

Aceasta realitate a fost surprinsa la timpul sau H. Pieron care consemna ca eforturile de întocmire a monografiilor profesionale sunt necoordonate si rareori satisfacatoare.

În elaborarea monografiei profesionale, arata I. Holban, se parcurg trei etape de studiu: documentarea în vederea cunoasterii istoricului profesiunii si localizarii ei în lumea profesiunilor; cercetarea continutului profesiunii; analiza relatiei om-proces de munca.

Monografia se încheie, în mod obisnuit cu o sinteza a analizei psihologice numita psihograma în care se rezuma în forma tabelara cerintele si contraindicatiile psihologice ale profesiei, tabel care include bareme pentru probele psihologice cu care se face orientarea, selectia sau repartitia profesionala precum si indicatii referitoare la formarea profesionala.

O monografie profesionala trebuie sa fie un instrument de lucru.

Într-o acceptiune psihopedagogica, profesia desemneaza un complex de cunostinte teoretice si deprinderi practice care definesc pregatirea unei persoane.

Practicarea cu competenta a unei profesii presupune un ansamblu de cunostinte, priceperi si deprinderi specifice, însusite în mod temeinic, care se concretizeaza prin efectuarea unor actiuni bine precizate.

Rezulta ca premisa esentiala a practicarii unei profesii este pregatirea profesionala. Un rol important îl are si prezenta unor aptitudini care sa faciliteze o formare profesionala rapida si eficienta, aptitudinile fiind însusiri psihice si fizice relativ stabile care înlesnesc omului efectuarea cu succes a unor forme de activitate.

Studierea unei profesii impune cunoasterea ei aprofundata atât sub aspectul continutului de cunostinte, priceperi si deprinderi pe care le implica, cât si al constelatiei de aptitudini necesare.

Este justificata în acest sens dezvoltarea actuala a unui nou domeniu de actiune, acela al psihologiei profesiunilor.

Mobilitatea profesionala este o caracteristica a societatii contemporane fiind determinata obiectiv de progresul stiintific si tehnic al economiei, de diviziune munci, dar si de noile trebuinte de trai ale membrilor societatii.

Dinamica profesiunilor se concretizeaza prin disparitia sau restrângerea unor meserii, mai ales mestesugaresti, modificarea continutului unor profesii prin introducerea mecanicizarii si automatizarii productiei si aparitia de noi profesii ca o consecinta a implementarii de noi ramuri si subramuri în economie.