Muncă și timp liber - dimensiuni complementare ale calității vieții

1. Introducere

Timpul liber și munca sunt privite frecvent ca noțiuni diametral opuse, una (de obicei munca) restricționând-o pe cealaltă și având o influență semnificativă asupra productivității și fericirii oamenilor, implicit asupra calității vieții lor, fiind două dintre componentele care ifluențează acest aspect și care ocupă astfel cea mai mare parte a vieții unui individ.

În trecut, granițele dintre muncă și timp liber erau destul de clare. Astăzi, însă, este posibil ca munca să invadeze viața personală, reprezentând o parte atât de mare a vieții noastre, pe care o considerăm indispensabilă, încât poate părea mai ușor să renunțăm la alte domenii, cum ar fi recreerea, spiritualitatea și familia, iar astfel, menținerea echilibrului dintre viața profesională și viața personală, deși nu este o sarcină simplă, ci mai degrabă un țel ce trebuie urmărit, devine primordială, deoarece acest lucru ne aduce un sens de control asupra vieții noastre și asupra calității vieții.

2. Încadrare conceptuală

2.1. Domeniul calității vieții - origini și perspective de abordare

În sens general, calitatea vieții se referă la finalități preconizate ca urmare a activităților de natură politică și activitățile sociale, ce vizează viața indivizilor societăților. Datorită accentului său practic, cercetarea în acest domeniu include interese din domenii precum economie, psihologie, științe politice și sociologie și cercetările se desfășoară într-o varietate de țări, în special în cele cu economii centrale sau planificate.

Domeniul cercetării calității vieții a fost dezvoltat în jurul anului 1960. Raportul Comisiei privind obiectivele naționale a președintelui și disertația lui Bauer cu privire la impactul secundar al programelor spațiale naționale asupra societății americane sunt adesea văzute ca fundamente ale dezvoltării calității vieții ca domeniu distinct de studiu și cercetare.

În acest sens, este esențial de menționat anul 1964, când președintele american Lyndon B. Johnson a declarat, cu privire la Marea Societate pe care dorea să o creeze, că:

„Misiunea Marii Societăți este de a oferi oamenilor noștri atmosfera, capacitățile și instituțiile sociale care le vor permite să își realizeze propria fericire personală. Drept urmare, Marea Societate este preocupată de cât de bine, nu de mult - nu de cantitățile de mărfuri, ci de natura vieții noastre.” (Campbell, 1981)

La începutul anilor 1960, întreaga opinie publică și întregul climat social erau în mare măsură favorabile analizei și interesului crescut pentru domeniul calității vieții. În mod necesar, începutul cercetării în acest domeniu, atribuit anului 1960 este aleatoriu sau mai degrabă spus, destul de impropriu repartizat. Deși cuvântul este nou, dat fiind faptul că el nu apare în Enciclopedia Internațională a Științelor Sociale până în 1968 și apare pentru prima dată ca termen index în Rezumatele sociologice abia în 1979 - definiția și descrierea acestui concept are o istorie mult mai lungă. Preocuparea pentru calitatea vieții umane sau pentru o viață bună, așa cum probabil era văzut conceptul în trecut, se poate spune că datează din zorii civilizației. Ceea ce se studiază astăzi sub umbrela studiilor calității vieții a fost început de generațiile anterioare de sociologi americani, ale căror cercetări și studii s-au concentrat sub alte câteva nume. În acest sens, se poate aminti de faptul că de-a lungul anilor 1960 și până în anii 1970, Fundația Russell Sage a sprijinit studii privind calitatea vieții și indicatorii sociali. De la sfârșitul anilor 1960, Institutul de Cercetări Sociale al Universității din Michigan și Centrul Național de Cercetare a Opiniei Universității din Chicago au fost, de asemenea, implicate în acest domeniu. Așadar, povestea calității vieții ca mișcare și domeniu de studiu particular ar putea fi scrisă, cel puțin parțial, ca născându-se din publicațiile organizațiilor menționate anterior.

În ceea ce privește încadrarea conceptului, în ultimele decenii s-au făcut mai multe încercări de a defini calitatea vieții. În formularea unei definiții, majoritatea specialiștilor sunt de acord că termenul calitate se încadrează în aceeași categorie cu grad, clasă și că acesta variază de la crescut la scăzut, de la mai bine la mai rău. Prin urmare, adesea sunt aduse în discuție și analizate afirmații precum „Calitatea vieții lor se îmbunătățește” și „Calitatea vieții lor este mai proastă decât a noastră”. Astfel, există un consens mai mic și un interes scăzut asupra analizei și abordării a ceea ce poate accentua cuvântul „viață” în conceptul de calitate a vieții, iar tendința actuală este de a limita cuvântul la sănătatea mentală, dar ideea că domeniul calității vieții este influențat și de factori de mediu este din ce în ce mai mult abordată.