Opțiunile electorale ale românilor în perioada de tranziție

1.Introducere

Dupa 1989 societatea romaneasca a trecut prin profunde transformari. S-a realizat trecerea de la societatea comunista la cea democrata: de la economia socialista in care statul joaca un rol important la cea capitalista unde statul joaca un rol minimal.

A aparut si un element oarecum nou - votul, element esential al definitiei sistemului politic democratic. Inarmati cu aceasta putere noua - puterea de a alege conducatorii, romanii au ajuns intr-o noua ipostaza - cea de a vota (situatia denumita si “activizarea corpului cetatenesc”).

Acest referat doreste sa observe compotamentul electoral al romanilor. El va realiza o fresca a situatiei politice, economice si sociale din Romania de-a lungul tranzitiei si va incerca sa ofere explicatiei pentru modalitatea de a vota a romanilor, pentru succesul/insuccesul partidelor politice sau candidatilor la Presedintie. Vom observa ca mecanismele explicative, difera de la un moment electoral la altul, desi actorii politici prezinta o oarece constanta.

2.Precizari terminologice

A.despre vot/comportament de vot

Electoratul este definit ca „ansamblul populatiei care intruneste conditiile legale pentru exercitarea dreptului de vot in alegeri” - C. Zamfir, L. Vlasceanu (coord), Dictionar de Sociologie, p. 213)

„Daca luam in considerare definitia comportamentului uman ca totalitate a faptelor, actelor si reactiilor prin care o persoana raspunde solicitarilor de ordin fizic sau social ale lumii externe [A. Tucicov - Bogdan, S. Chelcea, M. Golu, P. Golu, C. Mamali, P. Panzaru (coord), Dictionar de Psihologie Sociala, Editura Stiintifica, 1986] atunci o definitie acceptabila a comportamentului electoral poate fi formulata ca racordul dintre campania electorala - externa, obiectiva, politica, in care este plasat individul, si raspunsul sau la aceasta situatie - mediat de diferiti factori obiectivi si subiectivi. Comportamentul electoral este rezultatul uni proces indelungat, in care mass-media sunt doar o parte a unui mediu mult mai amplu la care participa votantul [Negrine, 1991, p. 168]. El se constituie, in principal, prin intermediul unui proces continuu de socializare politica de-a lungul unei axe temporale, pe care unele puncte de maxima intensitate - cum sunt alegerile - il fac manifest si explicit.

Conceptul de „socializare politica” poate fi definit ca invatare a structurilor si factorilor de mediu, asociata cu procesul de internalizare a obiceiurilor care guverneaza viata politica [Graber, 1993, p. 203]. Principalul agent al socializarii il reprezinta comunicarea - de masa, intergrupala, si interpersonala. Alaturi de socializarea politica, o serie de alte „resurse” contribuie la specificitatea comportamentului electoral.” (Simona Stefanescu - Mutatii in structura electoratului romanesc, p. 298)

A. Bulai considera ca „votul unitar, omogen,si egal cu sine insusi este creatia exclusiva a modernitatii. Este votul universal al egalitatii, dar mai ales al egalizarii indivizilor. In fata urnelor toti suntem egali si democratia moderna se pare, pana in prezent cel putin, nu poate functiona altfel. Din aceasta perspectiva sistemul politic in modernitate, dat fiind tipul de legitimitate pe care il recream, nu putea exista fara elementul sau bazal-votul.”(A. Bulai - Mecanisme electorale ale societatii romanesti, p. 17)

Observam asadar ca votul este o caracteristica societilor democratice. Dupa Revolutia din 1989 si Romania isi exprima dorinta de a deveni o societate democratica, libera, atfel apare necesitatea de a ne alege conducatorii prin vot direct.

B.despre stabilitate/mobilitate electorala

Problema stabilitatii/mobilitatii electorale vrea sa raspunda variatiei optiunilor politice a alegatorilor care sunt supusi la aceleasi mesaje mediatice.

Astfel Lazarsfeld intr-o cercetare desfasurata in 1940 observa in randul electoratului american o proportie mica a electoratului volatil, cea mai mare parte a electoratului se dovedeste putin flexibila si receptiva la mesajele media formand un electoral stabil. Totusi societatile democratice contemporane se caracterizeaza printr-o instabilitate mai mare a electoratului : in Marea Britanie electorii din anul 1987 se dovedesc mai instabili decat americanii din anii 1940.

Vom observa ca mecanismele volatilitatii electoratului se vor dovedi hotaratoare in ceea ce priveste rezultatele alegerilor din 1996.

C.despre electorat

Cel mai simplu model al electoratului este modelul cercurilor concentrice. Deosebim astfel urmatoarele tipuri de electori :

Activistii partidului care au un numar neprecizat la toate partidele politice. Acestia sunt cei care au incredere deplina intr-o anumita formatiune; sunt votanti ideologici care nu sunt influentati de exterior.

Votanti de campanie sunt cei care nu au obligatoriu o incredere deplina intr-un partid politic, dar din campania electorala si-au dat seama ca nu pot vota pe altii.