Partidele Politice

Partidele politice sunt astăzi o realitate a vietii politice. Apariţia acestora este strâns legată de apariţia şi dezvoltarea democraţiei reprezentative. Cetăţenii conferă puterea unor reprezentanţi pe care îi aleg din rândurile lor pentru a se ocupa de problemele publice ale statului. În vederea selectării persoanelor ce urmează să-i reprezinte în Camera Deputaţilor respectiv Senat, cetăţenii au posibilitatea să aleagă din mai multe variante politice pe aceea care le reprezintă cel mai bine interesele.

Partidul politic este astfel un actor al vieţii politice. Este cel care răspunde unor nevoi sociale. Hans Kelsen definea partidele ca fiind « formaţiunile ce grupează oameni cu aceleaşi opinii pentru a asigura o influenţă veritabilă asupra gestiunii afacerilor politice ».

Evolutia istorica a partidelor istorice

Partidele politice îşi au originea în Antichitate, reprezentând grupuri, facţiuni, camarile. Spre exemplu în Grecia antică, Tucidide afirma că « partidele nu se alcătuiesc în armonie cu legile, pentru binele general, ci pentru foloase personale”. În acest sens ne este adus ca exemplu războiul peloponesiac, în care partidele erau împărţite în funcţie de interese astfel : partidul democrat – care chema la luptă pe atenieni şi partidul aristocraţiei – care chema la luptă pe spartani. Chiar dacă partidele reprezentau în aceea perioadă anumite interese de grup, ele au asigurat în Grecia antică trecerea de la barbarie la civilizaţie. Asemănător au existat partide şi în Roma antică.

În perioada medievală nu sesizăm modificări importante în ceea ce priveşte caracterul partidelor politice, acestea fiind partide personale sau de clan. Religia în această perioadă domina viaţa şi evoluţia partidelor politice, punându-şi în acelaşi timp amprenta şi asupra oamenilor, a societăţii în general. Voltaire, Montesquieu, Jean Jacques Rousseau, Denis Diderot au încercat să reformeze idea de stat. În acest context apar revoluţiile burgheze care îşi propuneau tocmai abolirea monarhiei absolutiste, eliminarea privilegiilor clasei dominante şi obţinerea de drepturi pentru popor. Prin intermediul revoluţiilor burgheze partidele politice se vor afirma, fiind factorul prin care se va înlătura absolutismul şi se va instaura o conducere democratică.

Maurice Duverger în lucrarea sa „Les partis politiques” divide partidele din punct de vedere al originii în partide parlamentare şi neparlamentare. Grupurile parlamentare au rezultat din reunirea membrilor Parlamentului ce sunt nevoiţi să acţioneze împreună. Un exemplu concludent este acela al Angliei, unde sistemul de partide moderne s-a cristalizat pe măsura extinderii dreptului de vot, aşadar, partidele parlamentare apar ca efect al jocului parlamentar. Partidele extraparlamentare apar ceva mai târziu, având la origine o instituţie sau organizaţie a cărei activităţi se desfăşoară în afara Parlamentului şi a alegerilor.

Conceptul de partid poltic.Caractere si obiective

Partidul politic este o grupare de oameni ce urmăresc pe baza unui program definirea şi exprimarea voinţei cetăţenilor. Caută să le apere şi să le promoveze interesele împotriva altora şi luptă pentru cucerirea şi menţinerea dominaţiei politice.

În viziunea lui Maurice Duverger « un partid nu este o comunitate ci un ansamblu de comunităţi, o reuniune de mici grupuri diseminate în teritoriu, sunt secţiuni, asociaţii locale legate prin instituţiile lor coordonatoare ».

Legea nr.14 pe 2003 reglementează statutul partidelor politice. « Acestea sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. »

Articolul 2 al legii menţionate anterior precizează că « prin activitatea lor partidele politice promovează interesele şi valorile naţionale, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii ».Partidele politice contribuie la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei. Articolul 40 din Constituţia României garantează constituirea unui partid politic pe baza liberului consimţământ al oamenilor ce aderă la el.

« Partidul politic este constituit asemeni unei organizaţii : cu sediu central, cu o organizare ierarhică a membrilor, să aibă statut şi program politic proprii, să aibă patrimoniu, să urmarească doar obiective politice, fiecare membru să aibă drepturi şi îndatoriri, să fie prevăzute sancţiunile disciplinare. Statutul şi programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă şi aprobate de organele împuternicite prin statut.