Partidul Național Liberal

Partidul Național Liberal s-a fondat la data de 24 mai 1875, jucând rolul principal în procesul modernizării României. În timpul guvernării lui Ion C. Brătianu, primul președinte al partidului, România și-a proclamat independența. Tot în timpul liberalilor s-a realizat Marea Unire, de la finalul Primului Război Mondial.

Din perioda interbelică și până la instaurarea comunismului, guvernarea a fost deținută de PNL majoritatea timpului. În timpul acesta, liberalii au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacerea economiei.

Prima guvernare liberală de după căderea regimul comunist a fost cea din timpul lui Călin Popescu-Tăriceanu, în anul 2004. Tot în timpul guvernării lor, România a atins un nivel de dezvoltare fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor. În noiembrie 2014, președintele PNL, Klaus Iohannis, a devenit președintele țării, fiind primul liberal ce ocupă această poziție.

În concluzie, de numele Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923 și relansarea economică după criza din 1929-1933.

Dintre cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali.

La momentul actual, partidul o are ca și președintă pe Raluca Turcan.

Deviza după care se ghidează Partidul Național Liberal, încă de la constituire și până în prezent este „Prin noi înșine!”

Rezultatele alegerilor parlamentare din decembrie 2016

Rezultatele oficiale arată că Partidul Național Liberal a ieșit pe loc secund, după Partidul Social Democrat, cu un procent de 20.04%. Înfrângerea acestora nu s-a datorat programului prost de guvernare, cu care acesta s-a prezentat, sau altor factori de acest gen, ci prezenței

extrem de scăzute la vot. Prezența la vot pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016 a fost a doua cea mai slabă prezență de dupa 1989, cu 39,49 procente , prima fiind în 2008.

Nici din partea diasporei, PNL-ul nu a avut mare suport. 102 721 din 727 000 de români stabiliți în afara granițelor cu forme legale, și-au exprimat votul, dintre care 10% dintre voturi (4 000) au fost anulate dintr-o eroare procedurală.

Pe primul loc, câștigând alegerile parlamentare, a fost PSD, cu un procent de 45,5. Acesta a fuzionat cu ALDE, devenind majoritari în Parlament. Următoarele partide după PNL au fost USR-ul cu 8,83%, apoi UDMR-ul cu 6,16% și PMP-ul cu 5,34%.

Prezentarea programului de guvernare PNL

PNL propune 100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloș prin Platforma România 100. Cele 100 de masuri ating toate câmpurile de interes pentru reclădirea națională: politica fiscală bugetară; muncă, familie și protecție socială; administrație; cultură; agricultură; justiție; tineret și sport; infrastructura de transport; sănătate; educație; apărare; fonduri europene; tehnologia informațiilor și comunicații; energie; mediu; politică economică; România- țară membră a Uniunii Europene și a NATO; Bucureștiul- o capitală modernă și funcțională.

Partidul Național Liberal susține o Românie fără sărăcie. Aproape jumătate din populația țării trăiește în sărăcie. Un copil din trei abandonează școala. Țara noastră are unul dintre cele mai ineficiente sisteme de asistență socială din Europa. În loc să fie sprijiniți, cei mai săraci dintre noi sunt puși pe drumuri, sunt folosiți ca masă de manevră electorală. România are nevoie de un nou concept de incluziune socială, bazat pe activarea economică a celor în nevoi. Trebuie să se continue reforma asistenței sociale, să se promoveze pachetele de sprijin integrat pentru oamenii săraci și pentru familiile lor, care să ducă la o reală integrare în societate: locuri de muncă, sănătate, școală pentru toți.

Liberalii doresc dublarea salariilor medicilor, pentru a stopa migrația excesivă a lor și reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională, iar salariile asistenților medicali să crească cu 20% anual, până la dublare. Se mai dorește construirea a opt spitale regionale, dintre care două în București, iar prin programul „Casa medicului” construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural și orașele mici. De

asemenea, garantarea accesului la medicamente prin actualizarea bianuală a medicamentelor compensate și gratuite și lărgirea pachetului de analize gratuite pentru femeile însarcinate cu vârsta de peste 35 de ani. Primele trei încercări în vederea realizării înseminării in vitro beneficiază de gratuitate.