Poluare fonică Brașov

Zgomotul ambiental este o problema serioasa si mereu crescânda, iar pe plan international, s-a constientizat faptul ca este unul din factorii ce influenteaza negativ starea de sanatate a oamenilor în secolul XXI.

Estimarile expertilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), arata ca minimum 20% din populatia Europei sufera din cauza zgomotului. Afectiuni ca: insomnia, pierderea auzului, boli cardiovasculare chiar si dificultatile de vorbire sunt urmari ale poluarii fonice.

Poluarea fonica a devenit o problema majora pentru aglomerarile urbane, printre care si municipiul Brasov.

Datorita acestei probleme dar si a multor altora, orasul Brasov poate fi încadrat conform dimesiunilor evaluative si analitice, în tipul de oras jungla, care reprezinta un loc supraglomerat si periculos în care se desfasoara lupta indivizilor pentru spatiul propriu de dezvoltare si reproducere.

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau înspaimântatoare fac parte din natura, în ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.

Intensitatea sunetelor se masoara în decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. în salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pâna la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pâna la 90 de decibeli. Nivelul unei conversatii discrete se încadreaza intre 20-50 decibeli, cel al unei strazi intens circulate intre 65-70 decibeli, si cel al unui tunet intre 90-100 decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sângelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cât si boli pe fond nervos.

Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc.

Zgomotul urban este generat de trafic, în special traficul rutier si de activitatile industriale, ceea ce determina disconfort în rândul populatiei.

Din punct de vedere al traficului mediu zilnic anual pentru anul 2000 stabilit cu ocazia recensamântului circulatiei, efectuat la nivel national, pe drumurile judetene si comunale din Judetul Brasov s-a înregistrat un numar de 971 vehicule/zi pe drumurile judetene si 597 vehicule/zi pe drumurile comunale.

In momentul de fata, nivelul maxim de zgomot admis pentru spatiile de locuit este de 50 de decibeli (desi pentru perioada de noapte este de dorit sa fie de pâna în 30 decibeli). În marile intersectii si aglomerari urbane nivelul zgomotului ajunge la 80, chiar si 100 de decibeli.

Nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, pe marile bulevardele ale orasului Brasov, depasesc frecvent 70 dB, maximele înregistrându-se constant în 4 intersectii prezentate mai jos. Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din cartiere, în care locuieste majoritatea populatiei urbane, în conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB , semnalând pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise index) marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, în urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmând posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa.