Problema claselor sociale

Problema claselor sociale a preocupat marea majoritate a sociologilor si oamenilor politici indiferent de atitudinea lor practica,deoarece ca au constatat existenta unor grupe sociale cu feluri deosebite de viata si adeseori cu interese opuse inlauntrul aceleiasi societati. Asa-numita problema sociala,pe care unii o considera chiar drept obiectul stiintei sociologice,nu e altceva decât conflictul dintre capital si munca,dintre patron si salariat,lupta necontenita dintre clase. De îndata ce apare însa proprietatea individuala si viata economica se dezvolta,constatam inceputul formarii claselor sociale.Cu cît societatea a evoluat si s-a complicat,cu atât si clasele au dobândit un rol din ce in ce mai mare,devenind chiar una dintre cele mai importante forte in procesul social.Printre numeroasele teorii asupra claselor sociale putem deosebi câteva tipice,fundamentale,si anume:

1.O conceptie naturalist-biologica a claselor

2.O alta pshiologica

3.O teorie economica

4.Alta sociologica

Prima teorie incearca sa explice formarea claselor sociale prin ajutorul deosebirilor naturale,fizice sau pshihice dintre oameni.

Platon afirma in “STATUL” ca oameni sunt frati, dar ca D-zeu a stabilit de la inceput deosebiri intre dînsii,caci a pus in sufletul unora –al celor chemati sa conduca –aur,in sufletul razboinicilor argint iar pentru agricultori si ceilalti,au rezervat numai fier si arama. Clasele sociale le deosebeste Platon dupa dispozitiile spirituale ale oamenilor.

Fundamentul claselor este deci în natura omului si cum natura nu poate fi nivelata in mod artificial,urmeza ca clasele sociale sunt ceva necesar.

In al doilea rând trebuie sa citam pe Gobneu,care pentru a explica deosebirile si luptele dintre clasele sociale,introduce ideea de rasa. Pentru acest sociolog clasele sunt legate de rase sunt produse ale acestora. Gunplouicz care reprezinta aceeasi conceptie naturalista, explica formarea claselor sociale prin deosebirile naturale dintre rase si prin forta,prin violenta. Clasele sunt pentru acest sociolog produsul razboiului si al cuceririi.

O a doua conceptie e aceea care accentueaza elementul pshiologic-moral ca fundament a claselor. Schmoller desi nu neglijeaza nici aspectul economic al claselor sociale,totusi da prioritate factorului psihic. Acest economist defineste clasele ca niste grupe existente intr-o societate organizata in care predomina diviziunea muncii, excluzând orice legaturi de sânge, sex, rudenie, etc.

A teria conceptie asupra claselor sociale este cea pur economica. K.Bücher combate conceptia lui Schmoller,sustinând ca nu deosebirea de profesiune produce clasele sociale,ci diferenta de avere si venit.

Conceptia economica a claselor accentueaza ca factor fundamental, repartitia proprietatii,inegalitatea de profesiune a bunurilor.

Lorenz V. Stein este teoreticianul cel reprezentativ dintre cei mai vechi,care sustine cu tarie ca difernta de proprietate produce clasele sociale. Impartirea drepturilor si a functiunilor in societate si diferentierea intregului fel de viata se face pornindu-se de la deosebiriile de avere

Ordinea claselor sociale depinde deci de procesul economic.

Mai intîi avem a face cu clase economice,clase de avere,care devin apoi clase sociale prin dobândirea de drepturi si de functiuni speciale.

Clasele se pot deosebi in conceptia lul L.V.Stein,dupa doua criterii,si anume: unul cantitativ si altul calitativ,adica dupa marimea averii si dupa factorul prin care se dobândeste averea. Din primul punct de vedere se disting trei clase:

1.Clasa celor care nu au cât le trebuie pentru satisfacerea trebuintelor lor

2. Clasa celor care au destul si

3.cei care au mai mult decât e necesar pentru trebuintele lor.