Propunere de politică publică - Modul educațional ce pregătește elevii pentru viata de după terminarea liceului - tineri pentru o societate modernă

Despre politicile publice

O politica publica este o rețea de decizii legate între ele privind alegerea obicetivelor, a mijloacelor și a resurselor alocate pentru atingerea lor în situații speciale (Miroiu 2001, 9). Politica publica se adresează tuturor cetățenilor vizați, este adoptată cu rolul rezolvarii unei probleme sau nevoi din sectorul public care vizează o masă importanta de cetățeni. Are caracter general, asigurând garantarea ordinii și siguranței sociale, prin instituțiile abilitate în desfășurarea acțiunilor de acest gen și de această amploare.

Politicile publice se referă strict la programe concrete de măsuri și nu la o ideologie politică. Chiar dacă direcția strategică ar putea fi dată de o ideologie politică, măsurile tehnice prin care această strategie este pusă în aplicare țin de politicile publice. (Ghid privind elaborarea, implemenarea și evaluarea politicilor publice la nivel central 2004)

Despre domeniul educației

Educația este unul din cele mai importante domenii ce stau la baza oricărei societăți. Sistemul educațional este cel care a format generațiile anterioare, cel care care ne-a format pe noi, tinerii României și este sistemul care va forma viitorul României. Aici mă refer la cei care încă nu au pășit într-o sală de clasă, cei care nu știu cine este și care este roulul profesorului, ce este acela un catalog, cei care nu își fac griji în legătură cu ce vor face după ce vor ieși din băncile liceului sau dacă vor fi pregătiți pentru viață. Spunând aceste lucrui, ar reieși că cei care au terminat liceul sunt „apți” pentru a trece în etapa următoare a vieții. Mai mult, acest lucru ar trebui să fie evident datorită faptului că elevii au terminat o „școală” și că au fost educați, așadar sistemul de învățământ este unul de succes.

Ei bine, realitatea nu este nici pe departe similară cu acest ideal. Sistemul educațional din România este deficitar din mai multe privințe. Deși o persoană trece prin 11 clase obligatorii ( cu posibilitatea de a continua cu încă două clase), România se situează pe primele locuri din UE în ceea ce privește rata mare a abandonului școlar. O altă problemă,în România nu se pune deloc accentul pentru un sistem centrat pe elev, ci unul centrat pe clasă. Profesorii ajung să generalizeze și să predea același conținut la același nivel tuturor elevilor neținând cont de faptul că unii sunt olimpici, ații mediocri și alți au nevoie de o atenție mai mare, deoarece nici măcăr nu trec clasa. O altă problema o constituie curricula.Mulți elevi se plâng de faptul că trebuie să învețe și să se pregătească pentru 20+ materii. Materii de care nu sunt pasionați, materii la care nu au talent nativ, astfel ajungând să fie mediocri la cele 20+ materii, dar neexcelând la măcar una. De fapt, în final ajungând să nu fie pricepuți la nimic.O altă problemă este reprezentată de faptul că elevii nu învață acele „soft-skills” ( comunicare, lucru în echipă, vorbit în public, organizarea timpului).Singura posibilitate de a beneficia de astfel de cursuri sunt plătite sau sunt oferite de numite asociații, evident nu toți elevii din țară le pot accesa. O altă problema o reprezintă nivelul de pregătire scăzut al profesorilor.

Consider că cea mai mare problemă este faptul că tinerii nu sunt pregătiți pentru viață, ei învățând doar partea teoretică în școală și materii teoretice, care nu te ajută prea mult în viața de zi cu zi. Astfel, tinerii nu știu ce pasiuni au, nu știu ce „să facă cu viața lor”, nu știu ce facultate să aleagă, nu știu cum să aplice pentru un loc de muncă, nu știu cum să scrie un CV, nu știu că ar fi bine să recicleze, nu știu să facă un buget și să se descurce cu acesta, nu știu cum să caute informațiile, nu știu despre socitate - vot, democrație, nu știu cum pot porni o afacere, nu știu despre drepturile oamenilor, nu știu să susțină o prezentare, nu au competențe practice și aplicabile.

Analiza unor surse

Pentru a-mi întări punctul de vedere legat de nepregătirea elevilor pentru viață, voi analiza câteva statistici dspre rata șomajului, ocuparea forței de muncă și participarea la vot în România. Am ales să analizez aceste dimensiuni, deoarece consider că sunt direct proporționale cu problemele expuse.