Ritualuri familiale în cadrul Sărbătorilor Pascale și de Crăciun

Ritualurile familiale sunt considerate o reflexie a identitatii familiale si o expresie a configuratiei relatiilor dintre membrii grupului domestic, la un moment dat, într-o anumita etapa din existenta familiei respective. Wolin si Bennet considera ca identitatea familiala este realizata din doua elemente: marcarea calitatii de membru al grupului(permite delimitarea celor din grupul familial de cei din afara lui) si marcarea elementelor caracteristice vietii cotidiene în familia respectiva(intensitatea vietii familiale, experienta familiala si modul în care familia îsi autoevalueaza propia experienta, atitudinea familiei fata de normele morale, elementele de distingere dintre membrii familiei si gradul în care acestea sunt tolerate).

Literatura de specialitate consacra o serie de definitii ritualurilor familiale. Fiese considera ca acestea reprezinta aspecte personalizate si individualizate ale organizarii familiale, care au adesea semnificatie doar pentru membrii familiei si au o natura simbolica si afectiva care este adeseori dificil de detectat si de obiectivat.

Ritualurile familiale nu trebuie confundate cu rutinele familiale, diferentele dintre ele fiind evidentiate pe trei dimensiuni: comunicationala, afectiva si continuitatii practicilor si semnificatiilor acestora. Rutinele presupun o comunicare instrumentala (despre cum este realizata o anumita activitate), pe când ritualurile reprezinta o comunicare simbolica( individualizeaza familia respectiva: cum se realizeaza o anumita activitate în cadrul grupului familial respectiv); o alta diferenta este aceea ca ritualul familial presupune o dimensiune afectiva extrem de pronuntata: în ritual „ exista o dimensiune afectiva care lasa sentimentul individual ca activitatea respectiva a fost resimtita ca fiind corecta si a datsentimentul apartenentei la grupul familial”; din punct de vedere al continuitatii, rutinele presupun o continuitate si o repetabilitate a unor activitati în timp, pe când ritualurile implica si o continuitate a semnificatiilor unor practici de-a lungul generatiilor, la care au acces doar membrii familiei respective.

Reiss sustine ca ritualurile familiale au atât functii legate de definirea si fixarea rolurilor membrilor familiei( în interiorul familiei), cât si functii legate de marcarea elementelor de relationare între familie si lumea exterioara. Studiind practicile rituale putem întelege o serie se aspecte familiale complexe: relatiile intra si extrafamiliale( relatii de cuplu, relatii parentale, etc), comunicare, sexualitate, relatiile familiei cu diferite institutii(religioase, juridice, medicale, etc).

Putem clasifica ritualurile familiale în:ritualuri familiale culturale si religioase, cum ar fi Pastele, Craciunul, specificul acestora fiind identificarea familiei cu o comunitate mai larga( etnica, religioasa, culturala), dar si coeziunea dintre membrii grupului familial; traditii legate de actvitatea familiei( petrecerea timpului liber, weekeend-ul, vacantele, celebrarea aniversarilor membrilor familiei etc); activitati rituale cotidiene( servitul mesei, ritualul ce însoteste culcarea copiilor, activitati obisnuite de petrecere a timpului liber în cadrul familiei, momentele care pregatesc separarea temporala de ceilalti membri ai familiei). Aceste tipuri de interactiuni( cotidine) se produc mai frecvent decât celelalte ritualuri familiale.

Sarbatoarea Pastelui si a Craciunului sunt ritualuri religioase care joaca un rol important în întarirea atasamentului individului la comunitatea religioasa din care face parte si în consolidarea coeziunii dintre membrii grupului familial, intensificarea relatiilor dintre acestia.

În evolutia normala, sociala si istorica, obiceiurile sufera schimbari adecvate momentului respectiv, unele datini si obiceiuri si-au pierdut din câmpul de manifestare si din acuratetea de alta data, capatând, uneori, aspecte ce le îndeparteaza de simbolistica initila. În esenta insa structura, (arhetipul primar), ramâne aceeasi.

Obiceiurile calendaristice pot fi considerate si ca rituri de trecere între anotimpuri.(Lucia Berdan,2001, p.17).Una din cele mai importante sarbatori din calendarul crestin, Pastele este sarbatorit cu mult fast peste tot în lume. Desi sunt respectate aceleasi canoane religioase, fiecare popor a dezvoltat propriile traditii pascale în jurul acestei sarbatori.

În afara obiceiurilor legate de ciclul vietii, în lumea satelor românesti s-au pastrat obiceiurile legate de sarbatorile religioase. Desi se considera ca obiceiurile românesti au, în general, o structura unitara pe tot teritoriulnostru folcloric, fiecare tinut si zona etnoculturala îsi au propiile moduri de exprimare prin datini si obiceiuri specifice.

Sarbatoarea Pastelui este „o îmbinare perfecta de rituri precrestine si cultice, reprezinta trecerea omului de la moarte la viata, de la pacat la iertare, de la moartea ritualica la o a doua nastere spirituala”.( Lucia Berdan, p. 48).

În perioada premergatoare si în timpul celor trei zile de sarbatoare, se oficiau acte rituale ( „rituri de separatie”) : interdictii în gesturi, acte lucrative, interdictii alimentare, acte de purificare( „ La cele trei sarbatori mari- Craciun, Paste si Rusalii, sa te speli cu apa cu bani si vei fi sanatos”- Sabolciu, Arad; „ În dimineata zilei de Paste, când se spala, pune în canita cu apa un ou rosu si un ban, ca sa fii rosu si sanatos peste an ca oul”- Giulesti, Suceava), acte de divinatie, acte de magie homeopatica si de augurare(urare), etc.( L. Berdan, p. 48- 50).