Sistemul de Pensii

Preocuparile pentru persoanele varstnice si interesele acestora revenea pana nu de mult medicului, care si el era pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul. Astazi , viziunea ecosistemica grupeaza o echipa pluridisciplinara care trebuie sa vina in intampinarea cererilor persoanelor de varsta a treia , ea fiind necesar sa cuprinda:asistentul social, psihologul, sociologul si medical”.(Neamtu , 2003,p.911)

Conform ultimelor recensamante populatia varstnica din Romania a crescut vertiginos lucru care ar trebui sa ne bucure daca ne gandim ca asta ar insemna cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale, sociale etc. Realitatea este alta. O proportie remarcabila de persoane varstnice au nevoie de servicii sociale care ori nu exista, ori nu sunt suficente din punct de vedere cantitativ sau calitativ.

PROTECTIA SOCIALA A PERSOANEI VARSTNICE-CADRU GENERAL

Fiecare stat protejeaza drepturile si libertatiile cetatenilor sai varstnici, in functie de realitatile si particularitatiile sale economice, sociale, culturale.

Ansamblul de documente elaborate de organizatiile internatiionale(ONU, OMS, Consiliul Europei, UE), care demonstreaza un interes fata de fenomenul imbatranirii populatiei si fata de necesitatea protectiei sociale a persoanelor vastnice, constituie un ghid indispensabil pentru elaborarea unor politici referitoare la persoanele varstnice.

Deci, protectia sociala este definita ca ansamblul de actiuni intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente de risc major.

PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE IN ROMANIA

In Planul National Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale se apreciaza ca nivelul cheltuielilor sociale ,,exista o subfinantare cronica a sistemului social”.In Romania efortul financiar de sustinere a politicilor sociale se plaseaza la nivelul cel mai scazut fata de celelalte state europene.

Caracteristicile generale ale sistemului de protectie sociala din Romania, au relevanta directa si pentru protectia sociala a persoanelor varstince nivelul protectiei sociale, in tara noastra, se afla sub nivelul European; starea materiala critica a unei inseminate parti a populatiei impune , in continuare , o interventie masiva din partea statului, indeosebi in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de viata.

In Romania au fost elaborate mai multe legii care au drept scop protectia persoanelor varstnice. Dintre cele mai importante amintim:

- Legea nr.34/1998-privind acordarea de subventii asociatiilor si fundatiilor cu personalitate juridical care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala.

- Legea 17/2000-privind asistenta sociala a persoanelor varstnice(conform acestei legislatii , persoanele varstnice care se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociale si sociomedicale, datorita starii fizice sau psihice ,datorita veniturilor reduse,sau care nu se pot gospodari, ori necesita ingrijire specializata, beneficiaza de servicii de asistenta sociala si ingrijire social medicala asigurata, institutii speciale, ori dupa caz, la domiciliu)

- Hotararea de Guvern 886/2000-pentru aprobarea Grilei Nationale de Evaluare a Nevoilor Persoanelor Varstnice.

- Legea nr.705/2001-privind sistemul national de asistenta sociala

- Legea 16/2002-privind infiintarea, functionarea si organizarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice.

- Legea 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

- Hotararea de Guvern 541/2005-privind aprobarea strategiilor nationale de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005/2008.

La toate acestea se preconizeaza adaugarea unui pachet legislativ secundar (hotarari de guvern si ordine ale ministrilor ), astfel ca baza legislativa a sistemului de asistenta sociala sa fie definitive in principalele ei componente , in cel mai scurt timp.

Insa protectia sociala a persoanelor varstnice nu a captat in mod deosebit atentia , asa cum este cazul copiilor,tinerilor si a grupurilor etnice,problematica apare cel mai adesea implicit , legat de sistemul de pensii.

-PENSIONAREA-PENSIONARII-PENSIILE-

- Dar ce reprezinta de fapt pensionarea?

Pentru unii, pensionarea reprezinta un fenomen important in viata , care poate marca un punct terminus al dinamismului social sau ,din contra, un punct de inceput pentru o viata rezervata relaxarii si tuturor activitatiilor pentru care nu a existat timp sau fonduri anterioare. Exista si situatii in care pensionarea apare dintr-o necesitate , moment care apare de obicei brusc, fara nici o pregatire si al carui impact aduce cu sine multiple probleme la nivel individual sau la nivelul societatii.

Atehley sugereaza ca procesul pensionarii implica 7 faze, desi nu toti indivizii parcurg in mod necesar fiecare stadium:

-FAZA 1-este faza de distantare care se instaleaza de obicei in perioada adulta mijlocie. In aceasta perioada , majoritatea adultilor care muncesc sunt din plin cufundati in activitatiile lor de munca si au doar ganduri vagi despre pensionare, sau au foarte putine pregatiri sau deloc pentru pensionare.

-FAZA 2-pe masura ce se apropie varsta pensionarii, oamenii acced in faza de apropiere de pre-pensionare.In aceasta perioada apar mai multe ganduri si planuri de pensionare, individual se detaseaza gradual de indatoriile si responsabilitatiile de munca;

-FAZA 3-pensionarea este deseori insotita de sentimente de placere si anticipare. Multe dintre activitatiile planificate anterior sunt intreprinse acum.

-FAZA 4-activitatiile pensionarului se dovedesc adesea mai putin satisfacatoare decat se astepta.

-FAZA 5-dezangajarea este urmata de obicei, de o faza a orientari in timpul in care oamenii fac fata pensionarii.

-FAZA 6-in aceasta faza oamenii isi pun in ordine treburile curente , constientizand in mod realist propriile capacitati si limitari. In aceasta faza se poate spune ca oamenii sunt pe deplin adaptati la rolul de persoana pensionata.

-FAZA 7- este faza terminala care apare dintr-un motiv sau altul, rolul pensionarii ia sfarsit. Indivizii se imbolnavesc sau devin invalizi si nu isi mai pot purta de grija.

Fazele propuse de Atehley nu se pot aplica in aceasi forma si ordine fiecarui individ.Diferentele interindividuale in planul personalitatii , diferentele de varsta la care oamenii se pensioneaza si motivele pensionarii vor influenta procesul pensionarii.