Socialismul Utopic

Socialismul Utopic

In prima jumatate a secolului XIX , una din reactiile impotriva Scolii clasice si a ordinii naturale , a fost Socialismul utopic . Inspaimantati de conditiile liberei concurente , mai ales asupra claselor cele mai defavorizate – de muncitori – socialistii utopici au imaginat un nou scenariu de organizare a societatii , bazat pe proprietatea sociala.

Fie ca noile forme organizatorice s-au numit „cooperative” ( Robert Owen) , „falanstere” (Charles Fourier) , „ateliere sociale” (Louis Blanc ) , ele aveau la baza :

- Proprietate sociala

- Munca in comun

- o mai echitabila repartizare a veniturilor

Elementul muncitoresc urma sa joace rolul principal in noile structuri sociale . In asemenea societate se spera ca exploatarea –de orice fel- va fi inlaturata.

Teoreticienii socialismului utopic n-au intreprins studii stiintifice profunde asupra mecanismelor economice fundamentale , ori asupra celor sociale , ci mai de graba – pornind de la deschiderile operate de Sismondi – si-ai concentrat atentia asupra unor aspecte negative ale societatii capitaliste , precum si in directia unei mai bune organizari sociale .

Scenariile propuse de ei si uneori chiar incercate – mai ales cele inspirate de Owen si Fourier – s-au dovedit foarte curand iluzorii si respinse de practica sociala . Ganditorii ulterior le-au reprosat tocmai utopismul modelelor alternative imaginate , ca si lipsa de rationalitate a construcitiilor teoretice.

Robert Owen (1771-1858) cu forma organizatorica „cooperative”

Robert Owen a fost unul din marii fii ai poporului englez , un om de o inalta tinuta morala care si-a inchinat viata unui scop maret , acela de a imbunatati soarta omenirii muncitoare exploatata si oprimata.

Engels spunea ca toate progresele reale care s-au realizat in Anglia in folosul muncitorilor , sunt legate de numele lui Owen . Gandirea lui Robert Owen a constituit baza teoretica , a miscarii cooperatiste din Anglia.

Activitatea lui Robert Owen poate fi impartita in 2 etape diferite :

1-in primele trei decenii are loc formarea conceptiilor , elaborarea planului general de reorganizare a vietii sociale , si prima incercare de a-l infaptui , incheiata cu esec.

2. In urmatoarele doua decenii desfasoara o ampla activitate de propaganda a ideiilor lui . In aceasta etaopa publica principala sa lucrare „Noua ordine morala” (1836-1844)

La baza doctrinei sociale a lui Richard Owen stau 2 ideii fundamentale :a) societatea burgheza prezenta este profund inechitabila

b)pt a schimba societatea , trebuie schimbate ideiile si moravurile oamenilor , iar pentru aceasta se impune modificarea radicala a conditiilor de viata. Proasta organizare a societatii , intreaga viata a oamenilor , stiinta sociala si educatia sunt intemeiate pe principiul interesului individual , care genereaza concurenta salabatica. Societatea actuala genereaza inegalitate intre munca fizica si cea intelectuala , exploatare intre indivizi si popoare contradictii sociale tot mai mari etc. Owen apreciaza ca in societatea viitoare munca fizica va trebui ridicata la nivelul celei intelectuale iar omul sa fie eliberat de constrangerea diviziunii sociale a muncii , iar popoarele se vor patrunde de constiinta ca fericirrea si prosperitatea fiecaruia este conditionata de a tuturor celorlalte . La intrebarea cu cine trebuie inceputa reorganizarea societatii Owen raspunde fara echivoc : „cu saracimea si cu somerii „. La intrebarea cine poate infaptui planul de reorganizare sociala Owen raspunde ca exista doua posibilitati:

1. Persoane izolate , mari bogatasi , proprietari de pamant , capitalisti , parohii , fermieri , muncitori etc. In aceasta apreciere , isi gaseste originea „miscarea cooperatista” engleza.

2. Cel mai indicat pentru a realiza aceasta transformare a societatii ar fi puterea statului.

Owen prin „Experimentul New Lanarck” a obtinut o serie de rezultate pozitive in demersul sau de reorganizare a societatii viitoare sub forma cooperatista. Exaperimentul a inceput la 1 ianurie 1816 si s-a desfasurat pe perioada a 30 de ani. Sub indrumare lui Owen o populatie formata din barbati , femei , copii de diferite varste , saraca ingnoranta plina de vicii a fost organizata si constituita intr-o adevarata colonie muncitoreasca. Atentia sa s-a indreptat in special asupra copiilor deoarece ei ar constituia chezasia viitoarei societati rationale .