Sociologia relațiilor interetnice - istoria și cultura romilor din România

Istoria si cultura romilor din Romania

INTRODUCERE

Romii au reprezentat intotdeauna o comunitate cu o cultura originala si cu o strategie de viata de tip simbiotic (arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva şi conserva între ei viaţa de societate) caracterizata prin: marginalizare, oprimare, mentinere in profesii marginale, discriminare, saracie. Strategia de viata a comunitatii rome a prezentat avantajul de a supravietui secolelor de discriminare, marginalizare si prigoana, dar a devenit si o bariera in calea modernizarii. Faptul ca romii au fost mult timp robi in Romania a reprezentat cu siguranta o sursa a statusului lor social scazut si a marginalizarii.

ISTORIA ROMILOR

Etnonimul "rrom" (din grecescul "rhomaios", denominatie pentru locuitorii Imperiului Roman, iar dupa crestinare, pana la prabusirea Imperiului, pentru crestinii Bizantului), alaturi de "sinto" (tiganii din spatiul germanic) si "kalo" (tiganii din spatiul hispanic) defineste o comunitate etnica transfrontaliera, cu limba si cultura distincta

Origine si raspandire

Istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitudine, deoarece romii nu au scris nimic pana de curand. Aproape tot ce se stie despre istoria romilor veche se datoreaza lingvisticii.

Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de tigani este din anul 1068, din timpul Imperiului Bizantin. Tiganii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact: "arami" (armean, pagan), "faraontseg" (gloata), "bohemien" (din Boemia), "tartares" (tatar), "gypsy" (egiptean), "saracin" (arab), "athinganoi" (tigan). Evidente lingvistice si culturale dovedesc clar ca romii sunt de origine indiana, probabil din regiunea nordica Punjab. Se estimeaza ca plecarea lor din India a avut loc acum cel putin 1000 de ani. Unii cercetatori considera ca au existat mai multe valuri de migratie din India. Si astazi exista triburi nomade sau semi-nomade in India, sustinand teoria ca romii au fost nomazi de la inceput, au parasit India in timpul unei invazii si apoi au fost impinsi inspre Europa de razboaie si invazii ulterioare. O alta teorie considera romii ca fiind o casta de razboinici adunata sa lupte cu invadatorii musulmani, care a parasit India ulterior. La inceputul secolului al XI-lea, India a fost atacata de fortele musulmane, insa au existat prea multe invazii in acea perioada pentru a putea spune sigur care din ele a cauzat migratia romilor. In plus, surse persane mentioneaza prezenta unui popor de origine indiana inca din secolul IX, care ar putea fi romii.

Limba romani are importante influente persane si armene, ceea ce dovedeste trecerea romilor prin aceste tari. Se pare ca din Armenia (probabil datorita invaziei turce), romii s-au despartit in trei grupuri, mergand inspre nordul Marii Negre, sud (pana in Egipt) si vest spre Imperiul Bizantin. Romii care au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei care urmeaza sa se raspandeasca in toata Europa. Abundenta de cuvinte din limba greaca sugereaza o prezenta relativ indelungata in Imperiul Bizantin. De altfel, denumirea de "tigan" vine din grecul "atsiganos", numele unei secte eretice, cu care romii nu au nici o legatura, insa cu care au fost asociati datorita aspectului lor strain. Probabil datorita invaziei turce (din nou), romii au intrat in Balcani in secolul al XIV-lea, si dupa cucerirea balcanilor de catre fortele otomane unii au patruns in vestul Europei.

In Europa, romii au fost tinuti in sclavie in Balcani (in special Moldova si Tara Romaneasca), ori si-au continuat calatoria raspandindu-se in toata Europa, din Spania (1425) pana in Finlanda (1597). Pentru a obtine permise de trecere prin tarile din apus, unii romi au pretins ca sunt crestini din Egipt veniti in pelerinaj (iar mai apoi, cand nu au putut sa le obtina, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu infatisarea lor straina, duce la denumirea engleza de "gypsy" si cea spaniola de "gitano", de la egiptean. Abia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Europenii si-au dat seama ca limba romani seamana foarte mult cu hindi, stabilind originea indiana a romilor.

In general, romii si-au pastrat mult timp stilul de viata nomadic sau semi-nomadic in mijlocul unor societati sedentare, ceea ce le-a permis sa-si pastreze identitatea ca popor. In vestul Europei, avansat din punct de vedere economic. Desi au fost primiti initial cu mare curiozitate si chiar entuziasm, odata ce europenii isi dau seama ca "pelerinii din Egipt" au de gand sa stea permanent in tarile lor, se iau numeroase (si variate) masuri impotriva lor. In est, ei au un important rol economic ca mestesugari, ceea ce explica numarul mult mai mare de romi de astazi din estul Europei comparat cu vestul.

Cei mai multi dintre romi erau mestesugari. Acestia au ocupat un loc important in economia tarilor romane, ce avea un caracter aproape exclusiv agricol. Activitatile din agricultura nu puteau fi desfasurate fara unelte specifice iar mestesugarii romani erau insuficienti. Romii s-au adaugat astfel mestesugarilor existenti, raspunzand necesitatilor economice, si au reusit in final sa domine acest tip de activitati.

In Tarile Romane robii romi reprezentau cea mai ieftina si mai sigura mana de lucru, fiind legati juridic de proprietar. Ei erau foarte cautati deoarece constituiau o importanta sursa de venit pentru stapanii lor. Preturile mari la care se tranzactionau pana in secolul XVIII robii romi arata clar importanta rolului lor in economia tarilor romane. Detinerea unui numar mare de robi asigura de asemenea un prestigiu ridicat in societatea romaneasca medievala. Romii erau pana in secolul XVI: robi de curte si robi de ogor, in secolul XIV-XV romii nomazi erau cu predilectie mestesugari, apoi dupasecolul XV s-au impartit in aurari, rudari, lingurari, comercianti ( de flori, cai, covoare, matasuri).

Cel mai mare proprietar de robi era statul (reprezentat initial prin domnitor) care si el obtinea venituri insemnate din impozitele pe care robii trebuiau sa le plateasca. Dregatori ai statului erau raspunzatori pentru relatiile cu sefii romilor in legatura cu adunarea acestor impozite.

Dupa abolirea sclaviei in Tarile Romane in 1856, o alta mare migratie are loc, din Romania inspre vest. Mare parte din romii care traiesc astazi in vestul Europei si majoritatea celor din America vorbesc un dialect care are influente romane. Dupa abolirea sclaviei, nu se iau masuri pentru reabilitarea economica si sociala a romilor, astfel ca ei continua sa constituie un grup aflat la limita saraciei, discriminat si exclus din societate romaneasca.