Tehnici de Manipulare

Ziaristul Bogdan Ficeac prezintă în paginile cărţii sale elementele de bază ale manipulării umane. Cartea prezintă manipularea în ritm crescând, de la micile acte de acest gen din familie, cuplu, de la serviciu sau din alte medii, însă care nu au efecte prea mari, până la manipularea cea mai gravă, unde schimbările sunt dramatice.

Stilul lui Bogdan Ficeac de a aşterne explicaţiile pentru un domeniu atât de delicat fac din această carte una uşor de parcurs şi de înţeles. Pe scurt, sunt trecute în revistă numeroase studii de caz clasice în psihologia socială, cu aplicare în realitate. Sunt prezentate, de asemenea, elemente din modalităţile de remodelare a gândirii în sistemul totalitarist, subiect pe care Bogdan Ficeac îl dezvoltă şi într-o altă carte a sa din aceeaşi serie ca şi aceasta: “Cenzura comunistă şi formarea «omului nou»".

În afară de capitolul referitor la crearea “omului nou” specific sistemelor totalitariste, cartea lui Bogdan Ficeac relatează, pe scurt, episoade despre structura propagandistică a naziştilor, în fruntea căreia se afla Paul Joseph Goebbels, şi care a pus un umăr serios la ceea ce Hitler a realizat în istorie. Făcând extrem de elegant trecerea de la nazism la strategiile de influenţă ale serviciului secret rus pentru ţările din lagărul sovietic, Bogdan Ficeac prezintă o serie de 45 de puncte (legi, acţiuni) care trebuiau să fie aplicate în ţările unde fosta Uniune Sovietică avea influenţă, deci şi România.

Autorul trece în revistă şi alte metode de manipulare mai subtile, dar probabil cu efecte mult mai clare şi mai sigure, cum ar fi controlul total al individului, spălarea creierului, şi manipularea neurolingvistică. Nu este evitată nici modalitatea de manipulare a mass-mediei în conflictele internaţionale. Cartea se încheie cu două capitole care încearcă să ne îndrume cum să facem faţă manipulării, cum să opunem rezistenţă acesteia.

Singura modalitate de a rezista presiunilor care încearcă să-i remodeleze gândirea, simţurile, comportamentul unui individ conform intereselor altor persoane e reprezentată de cunoaşterea tehnicilor de manipulare. Filosoful englez Fracis Bacon spunea, cândva, că “knowledge is power” (cunoaşterea înseamnă putere). Cunoscând tehnicile de manipulare, putem rezista în faţa lor.

Bogdan Ficeac susţine că această carte nu este un manual, însă, o astfel de carte este extrem de necesară cititorului român, pentru a nu se repeta ororile din trecut. Din perspectiva lui Ficeac, vorbim despre manipulare atunci când o anume situaţie socială este creată premeditat pentru a influenţa reacţiile şi comportamentul manipulaţilor în sensul dorit de manipulator.

Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse, de la foarte simple la extrem de sofisticate, de la cele cu efecte imediate până la cele ale căror urmări se văd după ani de zile sau chiar decenii, de la cele utilizate pentru influenţarea unei anumite persoane, într-o anumită împrejurare, până la altele axate pe remodelarea unei întregi societăţi.

Philip Zimbardo clasifică manipulările în funcţie de amplitudinea modificărilor efectuate într-o anumită situaţie socială. Astfel, manipulările pot fi mici, medii sau mari, însă consecinţele lor nu respectă o corespondenţă strictă cu amplitudinea modificărilor iniţiale.

Manipulările mici, obţinute prin modificări minore ale situaţiei, pot avea efecte surprinzător de ample. De exemplu, donaţiile pot creşte simţitor atunci când cererea e însoţită de un mic serviciu, aparent esemnificativ, de un apel la binecuvântarea cerească sau chiar numai de înfăţişarea celui care formulează cererea. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă cerşetorii, însă în categoria manipulărilor mici se încadrează atât tehnica “piciorului-în-uşă”, cât şi cea a “trântitului-uşii-în-faţă”.

Tehnica “piciorului-în-uşă” constă în obţinerea prealabilă a unei mici concesii, care să determine sporirea disponibilităţii celui vizat de a accepta o concesie mai mare. “Trântitul-uşii-în-faţă” constă în prezentarea prealabilă a unei cereri aproape imposibil de acceptat, prin comparaţie cu care următoarea solicitare să pară mult mai rezonabilă, şi să aibă mult mai multe şanse de a fi acceptată.

Manipulările medii se referă la modificări importante ale situaţiilor sociale, cu efecte care, uneori, depăşesc dramatic aşteptările, tocmai pentru că enorma putere de influenţă a situaţiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluată în cele mai multe cazuri. În această categorie intră atât supunerea individului faţă de o anumită autoritate, cât şi tehnicile de dezumanizare şi dezindividualizare, în vederea încurajării spiritului agresiv.