Tehnici de Manipulare în Regimuri Totalitare

Manipularea este actiunea de a determina o persoana, un grup, o colectivitate, sa gindeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea tehnicilor de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand impresia libertatii de gandire si decizie.In termenii psihologiei sociale putem vorbi de manipulare atunci cand o anumita situatie e creata premeditat pentru a influenta reactiile manipulatilor in sensul dorit de manipulator sau putem spune ca este o metoda prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor si determina formarea unor convingeri noi si reactii conforme cu interesele celui care a pus in practica sistemul de propaganda. Scopul manipulatorului este de schimba atitudinea si comportamentul in directia dorita de el, de a subjuga psihic. Orice actiune de acest fel presupune utilizarea unor strategii si tehnici de manipulare.In cele ce urmeza ma voi referi la o serie de tehnici care au fost folosite cu precadere in doua regimuri totalitare: fascist si comunist.In regimurile totalitare conducatorul este o figura mesianica, o binecuvantare a istoriei, detinatorul adevarurilor absolute singurul capabil sa conduca intreaga societate. Pentru a-l venera se creaza spectacole grandioase; chipul lui este imortalizat in picturi si sculpturi; i se inchina ode si poezii, figura lui este identificata cu cea a partidului, cu natiunea, cu intreaga tara, biografia lui este imbunatatita cu noi elemente care sa demonstreze faptul ca din frageda pruncie s-a dovedit a fi predestinat sa conduca destinele tarii, poporului sau chiar intregii lumi. Dintre liderii cunoscuti Kim Ir Sen a beneficiat de reusita aproape totala a acestui cult al personalitatii. Ceausescu la randul lui a tins spre aceasta reusita.Pentru realizarea acestei aure de grandoare artizanii sistemelor totalitariste au pus la cale veritabile ritualuri fastuoase.Voi ilustra in cele ce urmeaza amploarea actiunilor propagandistice si impactul lor asupra maselor, referindu-ma pentru inceput la o figura marcanta si reprezentativa in acest sens: Adolf Hitler.In toamna anului 1934, la Nurnberg s-au strans circa 1.500.000 de oameni. Ei nu au fost adusi cu forta ci au venit sa ia parte la un spectacol grandios: procesiuni cu torte, parade militare impresionante, discursuri incendiare, iar peste toate trona figura impunatoare a lui Adolf Hitler, ca unei zeitati coborate din ceruri. Multimea era in extaz. Hitler isi incepea intotdeauna discursul cu o voce joasa, fara vlaga, ca a unui om care-si cere iertare ca ii deranjeaza pe ceilalti si ca le rapeste din timp pentru a-l asculta. Pe masura ce subiectul capata consistenta, tonul urca, modulatiile vocii se intensifica si accentele incep sa cada cu putere. Finalul era apoteotic, Hitler urland la o multime isterizata, fascinata de schimbarea aceea mareata, simbol al viitorului glorios al Germaniei si al fortei care salasluieste in cel desemnat sa o conduca.Cum a fost posibil asa ceva? Cum a putut un om maruntel de statura sa exercite o asemenea influenta asupra a milioane de oameni si sa ii subjuge in asemenea masura?Insusi Hitler ne arata in "Mein Kampf", cat de bun cunoscator al psihologiei maselor era:"Propaganda trebuie sa fie populara si nivelul sau intelectual ajustat dupa cea mai limitata inteligenta a indivizilor carora le e adresata. Prin urmare cu cat este mai mare masa la care trebuie sa ajunga, cu atat mai redus trebuie sa fie nivelul sau intelectual.Arta propagandei consta in a intelege emotiile maselor si a gasi intr-o forma psihologica corecta calea spre atentia si de aici spre inima lor.Este o greseala sa faci propaganda pe mai multe planuri . Receptivitatea maselor este foarte limitata, inteligenta lor este redusa si capacitatea lor de a uita este enorma.Deci propaganda eficienta trebuie limitata la cateva puncte si trebuie sa insiste asupra lor cu sloganuri pana cand ultimul individ din public va intelege ce vreti sa-l faceti sa inteleaga cu acel slogan ."Dincolo de manifestarile grandioase manipularea era mult mai complexa si se realiza la scara mult mai larga. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte pentru a fi utilizate in controlul gandurilor, emotiilor si comportamentului maselor. Toate mijloacele de exprimare erau atent supravegheate.La randul lor regimurile comuniste au aplicat in linii mari aceleasi metode de manipulare.