Tehnicile de Structurare a unui Chestionar

Elaborarea chestionarului şi desfăşurarea cercetării trebuie să fie ghidată de unele reguli şi tehnici, respectarea cărora va aduce succesul şi realizarea scopului cercetării.

O primă tehnică ar fi cea a pîlniei, tehnică ce se caracterizează prin trecerea de la general la particular. De exemplu:

„ Ce părere aveţi despre vizionarea de către copii a filmelor ce conţin violenţă?”

Iar următoarea întrebarea ar fi:

„Permiteţi copilului dvs să vizioneze astfel de filme?”

În cazul acestei tehnici apare riscul ca răspunsul la cea de a doua întrebare să fie influenţat de răspunsul la prima.

O altă tehnică este tehnica pîlniei răsturnate. Este în opoziţie cu tehnica descrisă anterior, în sensul că se porneşte de la o întrebare particulară şi se trece treptat la întrebare generală. Exemplu:

1. „Dvs vă înscrieţi în categoria fumătorilor?

- Da;

- Nu „

2. „Ce părere aveţi despre fumat în general?”

Se recomandă utilizarea acestei tehnici în cazul persoanelor cu un nivel de şcolarizare scăzut, pentru a înţelege mai bine sensul vizat de întrebarea generală.

O altă tehnică se referă la poziţia întrebărilor. În legătură cu acest aspect trebuie de reţinut faptul că la începutul chestionarului se pun întrebări care să capteze interesul subiecţilor, la sfîrşitul chestionarului pot fi plasate întrebări de identificare, în timp ce în interiorul chestionarului, între aceste 2 extreme se recomandă alterarea întrebărilor interesante cu cele mai putin interesante, în vederea menţinerii unui anumit echilibru în desfăşurarea chestionarului.

Lungimea chestionarului este destul de importantă, ea reflectînd capacitatea cercetătorului de a alege din multitudinea de factori care descriu realitatea socială sau o anumită problemă doar pe cei mai semnificativi, eseţiali. Nu există un număr standard de întrebări, dar se consideră optimală varianta chestionarului cu 25-50 de întrebări. În ceea ce priveşte durata optimă a interviului, chestionarul trebuie dimensionat astfel încît aplicarea lui să nu depăşească 45 minute-1 oră, dincolo de care începe să scada atenţia, capacitatea de concentrare a interlocutorului.

O atenţie destul de mare trebuie de atras la lungimea chestionarului cînd merge vorba despre chestionarele ce se desfăşoară la telefon, în acest caz numărul întrebărilor nu trebuie să fie destul de mare, deoarece duce la apariţia plictiselei din partea celui ce răspunde. Un alt dezavantaj al chestionarului la telefon este că nu poate fi văzută reacţia respondentului.

Nu trebuie de uitat de existenţa unor elemente ce ţin de design-ul chestionatului şi care are o influenţă asupra derulării anchetei. Iată cîteva dintre ele: în primul rînd chestionarele trebuie să fie bine imprimate, clare, fără greşeli, codurile este de preferat să fie ordonate în aceeaşi parte, deoarece felul în care arată ele vorbeşte despre seriozitatea cercetării şi a instituţiei care o iniţiază şi poate determina reacţii corespunzătoare din partea celor anchetaţi. Se recomandă utilizarea unei hîrtii de calitate, imprimarea textului pe ambele feţe ale foii (care asigura şi economisirea foii, dar şi uşurinţa în manevrarea chestionarului). Totodată trebuie remarcată utilitatea folosirii elementelor grafice, a desenelor, a culorilor pentru a face chestionarul cît mai atractiv.

O problemă destul de importantă pentru chestionar este formularea intrebărilor care impune respectarea unor reguli, satisfacerea unor cerinţe, care să poate face posibilă utilizarea lui, şi anume:

* întrebările trebuie să fie cît mai clară, pentru ca cei ce răspund la ei să înţeleagă exact sensul lor;

* întrebările trebuie să fie cît mai scurt posibil;

* cuvintele trebuie să fie simple, accesibile pentru majoritatea populaţiei, se va evita folosirea neologismelor, termenilor ştiinţifici, regionalismelor;

* trebuie evitate dublele negaţii (de exemplu „Nu consideraţi că nu ar trebui....?”)

* întrebările trebuie formulate astfel încît să nu inducă un anumit răspuns (de exemplu „Nu este adevarat că...?”)

* nu trebuie formulată o întrebare dublă (de exemplu „Care sunt drepturile şi îndatoririle unui salariat?”)

* întrebările trebuie să fie aplicabile tuturor subiecţilor.