Teorii Privind Rolul Mass-Mediei in Societate

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Teorii Privind Rolul Mass-Mediei in Societate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 1 puncte.

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la cvintetul: emitator - mesaj - mijloc de comunicare - receptor - efect.

În 1946 Laswell introduce întrebarea suplimentara: "Cum poate fi masurat efectul ?" si ulterior apar în teoria comunicarii si întrebarile: "În numele cui ? ", "Pentru cine se comunica ? " si "Cu ce scop se comunica ?".

Modelul Laswell bazat pe studiul comportamentelor structureaza domeniile analizelor comunicarii, dupa cum urmeaza:

- analiza medium-urilor informationale (canale, tehnologii);

- analiza mesajelor - a continutului comunicarii;

- analiza de control asupra institutiilor care initiaza, dirijeaza, organizeaza mijlocirea comunicarii (mijloacele de comunicare);

- analiza audientei (structura publicului si receptarea mesajului);

- analiza micro- si macro-efectelor comunicarii de masa.

Conceptul de informatie prezinta urmatoarele aspecte: aspectul sintactic, aspectul semantic (semnificatia prin prisma conventiilor sociale), informatia semantica intentionala (sensul atribuit de emitator) si informatia semantica realizata (sensul decelat de receptor) . În dimensiunile pietei informatiei si a interesului, sunt distinse rolurile de emitator si respectiv de receptor, precum si distributia rolurilor între mass-media, publicitate(sfera politicului si economicului) si public. Ansamblul informational nu este reductibil doar la mass-media: mediul social (grupurile formale si informale), comunicarea intra- si extra-grup (telefon, SMS, e-mail), precum si informatia on-line adaugându-se ansamblului de mijloace de informare/comunicare ale societatii post-industriale.

Functiile mass-mediei sunt: monitorizarea realitatii social-politice pentru relatarea evenimentelor petrecute, interpretarea sensurilor profunde ale evenimentelor, de socializare (Laswell), manipularea constienta a procesului politic (Graber), de divertisment (Wright), de a conferi un statut, prestigiu, de a consolida normele sociale (Lazarsfeld, Merton), de mobilizare, articulare si coagulare a unor opinii care nu dispun de alte vehicule comunicationale (McQuail) .

Bordewijk si Van Kaam indica urmatoarea matrice a comunicarii care relationeaza comunicarea dintre institutii si individ :

Fond central de date Fond individual de date

Centrul stabileste continutul si intervalul de timp Alocutia Înregistrarea

Individul stabileste continutul si intervalul de timp Consultatia Conversatia

Accesibilitatea mediatica prezinta de asemenea semnificatii distincte: caracterul de inteligibilitate a mesajului trebuie sa prevaleze pentru ca forta si intensitatea mesajului sa nu se deprecieze.

Un alt element interesant al comunicarii este acela al denotatiilor si conotatiilor. Daca denotatiile constituie "un surplus semantic", uneori multiplu si variabil - denotatii secundare, conotatiile sunt semnificatii transcendente, care depasesc sfera proxima a denotatiilor si ating dimensiuni simbolice complexe specifice domeniului analizat si necesita evaluari generale sau variabile .

Stancu Serb analizeaza formele de abatere de la informarea strict obiectiva, clasificându-le în persuasiune, manipulare, dezinformare si intoxicare, mijloace folosite si în propaganda de razboi .

Ion Bucheru deosebeste între manipularea punctuala, semi-punctuala si de durata si aminteste procedee specifice de manipulare prin televiziune: utilizarea posibilitatilor montajului pentru transformarea afirmatiei în negatie si invers, contopirea unor elemente incompatibile si distonante (sunetul si imaginea se contrazic), minimizarea evenimentului prin plasarea sa încadrata de evenimente minore, refuzul de reflectare a unei anumite realitati, asocierea unor evenimente, institutii si persoane cu elemente din cea mai joasa zona valorica. Din posibilitatile de difuzare a informatiilor tendentioase, Ion Bucheru precizeaza cele mai frecvent întâlnite: dozajul de adevar si minciuna, prezentarea unui contra-adevar neverificabil, valorificarea accidentului în detrimentul esentialului, estompat savant, comparatii nejustificate, citate trunchiate, exagerarea apocaliptica de fapte lipsite de importanta, sarcasm si persiflare pentru slabirea adevarului, etichetarea interlocutorului asociindu-l unui sistem de idei ce poate fi mai usor respins decât argumentele dezbatute, etc.

Un alt aspect interesant în analiza persuasiunii îl reprezinta urmatorul set de aspecte: sleeper effect-ul (legat de consolidarea în timp a unora dintre opinii exprimate si prin persuasiune, fara posibilitate însa de generalizare), argumentele pro modeleaza opiniile scepticilor în timp ce argumentele pro si contra modeleaza opiniile optimistilor, timpul conserva ce s-a spus si nu cine a spus si convertirea opiniei individuale debuteaza cu enuntarea unei noi opinii si nu cu distrugerea acelei vechi.

Pentru eficienta comunicarii sunt necesare elemente care sa stârneasca interesul, altfel spus producerea de mesaje mediatice trebuie sa corespunda interesului publicului si sa îmbine elemente cunoscute cu elemente având caracter inedit (suprapunerea celor doua repertorii limiteaza interesul; consumul mediatic revendica noutatea).

Fisiere in arhiva (1):

  • Teorii Privind Rolul Mass-Mediei in Societate.doc