Totalitarismul - Comunismul

Introducere

Fie ca e vorba de regimuri totalitare de dreapta sau de stanga, istoria sa izbit ineviatabil de astfel de organizari sociale in ultimele doua secole si chiar si in prezent.

Am citit multe lucrari in acest sens, am aflat parerea foarte multor oameni, mai mult sau mai putin indreptatiti sa-si dea cu parerea, imi doresc sa aflu si mai multe. Vreau sa nu intelegeti gresit faptul ca am boldat cateva pasaje din referat, dar din contributia personala pe care mi-am adus-o la elaborarea acestuia, am selectat cateva pasaje pe care le consider importante in modul in care am inteles eu problema. Acolo sunt 100% parerile mele si daca vreodata vom putea discuta as dori sa-mi infirmati sau sa-mi confirmati adevarul celor spuse din punctul dumneavoastra de vedere.

Legat de cauzele aparitiei regimurilor totalitare, mai ales comunismul, parerea mea personala este ca nu se putea evita in istorie o emanatie a puterii celor multi in fata celor putini, o rabufnire de orgoliu a claselor care au indurat batjocora si umilinta in decursul timpului. Sa nu ma integeti gresit nu sunt de acord cu regimurile totalitare, insa consider ca principiile de la care au emanat acestea s-au bazat pe niste realitati ale vremurilor si pareau perfecte in rezolvarea problemelor sociale in acele momente. Poate ca in ciuda zecilor de milioanelor de victime umane, a incalcarii vadite a drepturilor omului etc, pana la urma a fost bine ca ele au aparut si au disparut la timp, ma refer aici la faptul ca daca nu ar fi aparut in trecut probabil ar fi aparut acum sau in viitor si datorita tehnologiei, dezvolatarii incredibile a stiintei etc, ar fi produs pagube si mai mari, ar fi avut o mai mare putere de control asupra psihicului uman, ar fi rezistat mai mult.

Subiectul este vast, poate prea vast, insa cu riscul de a nu fi deloc original, mi-am propus spre analiza regimul totalitar comunist, unul de care si noi ne-am lovit cu putin timp in urma. De ce- Poate ca as dori sa aflu mai multe decat stiu despre asta, poate ca am vrut sa analizez cum s-a ajuns la mentalitatea contemporana a romanilor, poate ca as dori sa-mi folosesc capacitatea empatica pentru a intelege ce gandeau acei oameni care credeau trup si suflet in doctrina antedecembrista, poate cavreau sa observ cum sa stins usor-usor “fenomenul” comunist pe parcursul secolului trecut.

Asadar in general voi dori sa analizez comunismul, in particular comunismul din Romania.

Regimurile totalitare. Caracteristici

Din perspectiva analizei de fata, caracteristica fundamentala a totalitarismelor se refera la o putere centralizata datorita controlului absolut asupra mijloacelor de comunicare în masa. Acest fapt înseamna manipulare absoluta (cu prea putine exceptii – ex: dizidenti – care sa confirme regula). Tiranie, dictatura sau despotism, toate aceste tipuri de regimuri politice nedemocratice au câteva caracteristici fundamentale:

- Partidul unic si liderul a carui vointa se prezinta drept “vointa oficiala”;

- Existenta unei ideologii oficiale, care exclude orice alta ideologie comunista;

- Monopolul partidului – stat asupra mijloacelor de comunicare în masa;

- Existenta unui aparat politienesc cu scopul precis de anihilare a oricarei deviatii ori rezistente la opresiune;

- Planificarea economica si controlul Puterii asupra initiativei economice”

In cadrul acestor caracteristici fundamentale ale regimurilor politice din tip totalitar, cea mai semnificativa sub aspectul gestionarii emotiilor psiho afective este controlul absolut asupra mijloacelor de comunicare in masa. Prin intermediul acestora si cu ajutorul unui regim al terorii politienesti, puterea politica reuseste sa impuna socialului model de gandire si sa modifice sau sa construiasca perceptii colective. Exemplul regimului comunist din Romania este relevant in acest sens prin perpetuarea unui model de gandire de tip colectivist si dupa schimbarea de regim politic din 1989.

Puterea – ca instanta absoluta – necesita ascultare absoluta; de aceea diferite regimuri totalitare (comunism, fascism etc.) propun constructia omului nou, capabil sa raspunda acestor cereri. Noua societate are nevoie de acesta pentru a se afirma – un om total, universal, un tip biologic superior realizat prin disolutia personalitatii sale. Dar individul nu este decât un instrument destinat a construi viitorul.