Cercetare - motivația și stresul profesional la cadrele didactice

Masini de RidicatMETODOLOGIA CERCETĂRII

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Lucrarea de faţă îşi propune să aducă în prim plan subiectul relaţiei între motivaţia profesională şi stresul profesional ale cadrelor didactice dintr-o şcoală general din Bucureşti. Obiectivul acestui studiu are în vedere stabilirea nivelului de motivaţie profesională (având ca temei piramida trebuintelor, elaborată de A. Maslow) predominant la cadrele didactice din şcoala în care am aplicat chestionarele. Totodată am urmărit şi evaluarea nivelului de stres profesional în rândul profesorilor din Şcoala respectivă. De asemenea, mi-am propus verificarea influenţei pe care o pot avea anumiţi factori motivanţi asupra stresului profesional al cadrelor didactice.

Studiile de specialitate ne arată importanţa motivaţiei profesionale pentru activitatea performantă a angajaţilor. Cea mai cunoscută teorie motivaţională, cea a lui Abraham Maslow, ierarhizează nevoile umane în cinci niveluri. ce pot fi reprezentate printr-o piramidă:

- Nevoi de realizare (dezvoltare profesională);

- Nevoi de stimă (reuşită, recunoaştere);

- Nevoi sociale (apartenenţă la un grup);

- Nevoi de securitate (protecţie, ordine);

- Nevoi fiziologice (foame, sete, somn).

De asemenea, Maslow arată că atât timp cât o nevoie nu este satisfăcută, ea constituie o sursă de motivare.

În viziunea lui Selye, stresul reprezintă reacţia organismului la efortul de adaptare şi nu situaţia care cauzează stresul. „Nu ceea ce ţi se întâmplă este important-scria Selye-ci felul cum reacţionezi”. Această reacţie parcurge trei etape:

Etapa întâi - reacţia de teamă, care constă în sensibilizarea întregului organism, inima începe să bată mai repede decât de obicei, respiraţia se accelerează;

Etapa a doua - rezistenţa, în timpul căreia persoana în cauză se adaptează agentului stresant;

Etapa a treia - epuizarea, dupa ce se consuma etapa precedentă, subiectul intră automat în faza de epuizare.

Suma trebuinţelor şi aspiraţiilor fiecărei persoane se constituie în scopuri a căror realizare conferă organismului un echilibru intern, pe care acesta încearcă să-l menţină permanent. Apariţia unor perturbări ce pot ameninţa îndeplinirea scopurilor propuse conduce la ruperea echilibrului interior al individului. Tocmai producerea acestui dezechilibru, iniţiază urmările pe care generic le numim stres.

SUBIECŢII CHESTIONAŢI

Am aplicat chestionarele pe un numar de 42 de subiecţi, toţi fiind cadre didactice ale aceleiaşi şcoli generale din Bucureşti. Dintre subiecţi, 4 au fost bărbaţi iar 38 femei.

Tabelul nr. 1. Frecventa m / f

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid masculin 4 9,5 9,5 9,5

feminin 38 90,5 90,5 100,0

Total 42 100,0 100,0

Vechimea în muncă a subiecţilor am încadrat-o în 4 categorii: 0-2 ani, 3-5 ani, 5-10 ani şi >de 10 ani. Din categoria 3-5 ani vechime în muncă sunt 4 subiecti, din categoria 5-10 ani sunt 8 subiecţi, iar din categoria >10 ani sunt 30 de subiecţi.

Tabelul nr. 2. Vechimea în muncă

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 3-5 ani 4 9,5 9,5 9,5

5-10 ani 8 19,0 19,0 28,6

>10 ani 30 71,4 71,4 100,0

Total 42 100,0 100,0

Vârsta subiecţilor am stabilit-o prin încadrarea fiecărui subiect într-una din categoriile: 20-30 ani; 31-40 ani; 41-50 ani;51-60 ani.

Tabelul nr. 3. Vârsta subiecţilor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 20-30 ani 6 14,3 14,3 14,3

31-40 ani 14 33,3 33,3 47,6

41-50 ani 4 9,5 9,5 57,1

51-60 ani 18 42,9 42,9 100,0

Total 42 100,0 100,0

Nivelul studiilor subiecţiilor chestionaţi este mediu (liceal) sau universitar.

Tabelul nr. 4. Nivelul studiilor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid universitare 34 81,0 81,0 81,0

medii 8 19,0 19,0 100,0

Total 42 100,0 100,0