Planul unui Sondaj

Sondajul statistic reprezintă procedeul prin care, pe baza cercetarii unui eşantion, mostră sau uneori selecţie, extrasă din populaţia generală cercetată, se caracterizează o populaţie statistică. El este caracteristic economiei de piaţă, dezvoltării libere, in unele situaţii practice din tehnică, economie, societate, este singura metodă de obţinere a informaţiilor statistice.

Sondajul poate fi impărţit în opt etape, fiecare prezentând o importanţă semnificativă deoarece dacă apar probleme într-unul dintre paşi , aceste ne vor duce către rezultate eronate.

1.Planificarea si proiectarea sondajului

1.1.Definirea obiectivelor si scopurilor

Inainte de a incepe este nevoie să se determine scopurile, bugetul si resursele, niciun sondaj nu ar trebui sa continue fără o precizare clară a scopului şi a obiectivelor. Obiectivele exacte pot fi modificate pe parcursul sondajului in funcţie de venituri, de exemplu, daca bugetul este redus, mai puţine informaţii pot fi colectate, astfel incât nu orice obiectiv poate fi indeplinit. Intotdeauna obiectivele trebuie să fie explicite si specifice , odată ce acestea sunt clare, se poate incepe formularea mult mai usoară a intrebărilor. Scopul oricărui sondaj este acela de a obţine informaţii cât mai apropiate de cele care s-ar putea obţine în cazul unei observări exhaustive, dar cu cheltuieli mult mai mici şi într-un timp mult mai scurt .

1.2.Stabilirea unui buget de proiect

Schitarea unui plan de acţiune vă ajută să stabiliti domeniul de aplicare şi dimensiunea sondajului dumneavoastră. Înainte de a începe un studiu de cercetare, multe organizaţii trebuie să dovedească ca au o şansă viabilă la rezultate producătoare.

2.Definirea populatiei tinta , cercetarea bazei de sondaj şi alegerea metodei de eşantionare .

2.1.Definirea populaţiei

Trebui să se ia în considerare persoanele care sunt centrul de studiu, înainte de a putea formula întrebările şi de a forma sondajul dumneavoastră. Unele lucruri de luat în considerare sunt varsta populatiei, educaţia şi atentia. De exemplu, un copil nu poate înţelege întrebări complexe. Sau, respondenţii mai în vârstă nu pot să înţeleg expresii noi sau termeni de jargon. Alţi respondenţi pot fi incapabili sau nu doresc să dedice mai mult timp unui sondaj.

2.2.Selectarea unei metode de colectare a datelor

După plănuirea sondajului, trebuie să se determine metoda - sau metodele – care ar trebui folosite pentru a colecta date de la respondenţi. Unele opţiuni sunt: prin telefon, prin chestionar trimis prin poştă, faţă-în-faţă, prin e-mail, pe Internet sau alte metode electronice. Uneori, este nevoie de o combinaţie de metode pentru a obţine cele mai bune rezultate. Metoda pe care o utilizaţi depinde de factori cum ar fi:

• tipul de populaţie care urmează să fie intervievat;

• metoda folosita pentru a obţine un eşantion reprezentativ;

• tipul de întrebări şi datele colectate;

• valoarea fondurilor disponibile şi a personalului.

În funcţie de informaţiile care există în baza de sondaj şi ţinând sema de aspectele de calitate şi cost se va alege metoda de sondaj cea mai adecvată .

3. Fixarea gradului de precizie.

Gradul de încredere care se poate acorda rezultatelor obtinuţe îl reprezintă gradul de precizie.

Parametrii de precizie:

- eroarea de estimare sau eşantionare sub forma relativă : ( maxima admisă este de ± 5%);

-probabilitatea de garantare a rezultatelor (minima admisă de 0,95 ) ;

In privinţa volumului eşantionului şi a erorii de estimare, se cunoaşte faptul că un nivel scăzut al erorii atrage un volum mare al eşantionului, ca urmare, in funcţie de bugetul alocat se va fiza un nivel al erorii.