Situații și canale statistice de comunicare informațională în economia de piață

INTRODUCERE

Informația statistică reprezintă conținutul specific, semnificația, mesajul datelor statistice. Pentru înțelegerea legităților de manifestare ale fenomenelor economice, informația statistică trebuie structurată în funcție de conținutul și organizarea lor. Forma principală de prezentare a informațiilor statistice sunt indicatorii statistici.

Informația statistică economică și financiară reprezintă originalitatea conținută întru-un mesaj reflectat, un semnal cât mai identic emis , transmis și receptat, referitor la cunoașterea de tip economic sau financiar, o formă de energie conținută de date statistice sau alte manifestări materiale tangibile sau intangibile, având utilitate, evidență în maximizarea câștigurilor, profitului, patrimoniului, avuției în general, dar și costuri foarte ridicate.

Comunicarea este un domeniu de activitate care trebuie să asigure informarea corectă, coerentă și pertinentă a cetățenilor cu privire la activitatea diferitor instituții, fie că este vorba despre instituțiile publice sau private. În condițiile actuale, când publicul are acces la diverse surse de informare, scopul comunicatorilor este de a furniza informație credibilă și utilă surselor de informare în masă, pentru ca acestia, în calitatea lor de intermediari ai comunicării dintre organizații și cetățeni, să poată asigura unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor - de a fi informați cu privire la activitățile celor care îi guvernează sau le furnizează mărfuri și servicii.

Totodată, comunicarea are drept scop educarea publicului, iar informația corectă și de utilitate publică face parte din instrumentarul care asigură acest proces. În acest context, comunicarea corectă și explicită a datelor statistice este una dintre soluțiile de furnizare a informației capabile să educe publicul în sensul analizei, comparației și determinării tendințelor, iar în unele cazuri, chiar și de elaborare a prognozelor.

Comunicarea trebuie să contribuie la elaborarea și promovarea mesajelor de coeziune socială, de responsabilitate și patriotism, iar datele statistice, de multe ori, servesc drept argumente în acest sens, sau este o mândrie să știi că locuiești într-o țară care, de exemplu, are cel mai mare venit pe cap de locuitor, sau cea mai mică rată a șomajului, sau se află în topul asigurării drepturilor fundamentale ale omului. Sau, corect interpretate și comunicate în timp util, datele statistice, pot asigura adeziunea cetățenilor pentru problemele legate de sistemul educațional, apărarea drepturilor minorităților sau probleme de ecologie.

Capitolul 1: INFORMAȚIA ȘI ENERGIA INFORMAȚIEI

Informația și tranziția au devenit un panaceu al problemelor contemporane. Există și opinii după care tot ele ar fi cauzele acestor probleme. Tranziția este percepută ca o trecere de la o stare de echilibru la alta, de la un sistem economic la altul, respectiv de la cel de tip centralizat sau de comandă la cel al economiei de piață. Pentru perceperea corectă a tranziției și, mai ales, a economiei de piață devine esențială noțiunea de sistem informațional.

În viziunea integrativă, sistemul informațional este acceptat ca un ansamblu determinat activ de părțile sale componente și care depășește calitativ suma acestora. Între elementele întregului se nasc legături, interacțiuni, relații ce duc la apariția unor proprietăți specifice sau altfel spus, însușiri integrative. Optica logicianului oferă un sistem axiomatic, în fapt o mulțime de legi sau expresii valide, repetitive, fie generale și nedemonstrabile numite axiome, fie rezultate prin transformarea, derivarea axiomelor în teoreme. Logicianul acceptă sistemul axiomatic ca fundament decizional dacă și numai dacă este capabil să asigure independența axiomelor, contradicția dintre afirmație și negație în demonstrație, completitudine și consistență. Semnificația formală caracterizează cercetătorul, pentru care scopul construirii unui sistem este dat de interpretarea unui domeniu și obligă la utilizarea unui model. Sistemul formal este o sumă de semne și expresii realizate cu reguli neinterpretative și nerelaționate cu utilizatorii. Sensul entropic atașat unui sistem definește un grad ridicat de izolare a acestuia în raport cu mediul exterior, ducând treptat la dezorganizarea, dezordonarea și chiar perimarea sistemului. Prin intermediul teoriei generale a sistemelor, Ludwig von Berthalanffy pune accent pe caracterul interdisciplinar al sistemului definit ca „o mulțime de elemente între care există relații sau raporturi neîntâmplătoare, care interacționează în vederea realizării unui obiectiv comun, care poate fi o lege a naturii sau un obiectiv stabilit de către om”.

Hypersistemul economic real cuprinde de regulă:

a) sistemul activităților economice;

b) sistemul informațional;

c) sistemul relațiilor umane.