Speranța de viață în Botoșani înainte și după 1990

Introducere

Obiectivul acestui proiect este cercetarea fenomenului demografic al speranţei de viaţă a populaţiei la nivelul judeţului Botoşani într-o perioadă de timp, ea constituind un valoros indicator de caracterizare a nivelului de dezvoltare economică şi socială atins de această populaţie. Deşi ea are la bază informaţiile asupra mortalităţii populaţiei, nu întotdeauna legătura dintre diferitele măsuri (indicatori) ale mortalităţii şi speranţa de viaţă apare atât de simplă şi directă cum lasă să se întrevadă analiza sumară a datelor disponibile.

Se cuvine să discutăm, in contextul analizei speranţei de viaţă pentru o populaţie despre mortalitate.

Cel mai important concept în cadrul analizei este cel de speranţă medie de viaţă la naştere (la 0 ani), fiind denumită in limbaj curent durată medie a vieţii sau viaţă medie.

In vederea atingerii obiectivului, trebuie discutat despre:

- evoluţia speranţei de viata la naştere;

- nivelul de dezvoltare economica (condiţiile de viata, alimentaţia);

- sistemul de îngrijire medicala;

- măsurarea speranţei de viata cu indicatori obişnuiţi;

- descrierea si analiza speranţei de viata;

- structura pe grupe de vârsta si sexe.

Obiectivul studiului este tocmai analiza speranţei de viaţă în Botoşani. După o prezentare succintă a evoluţiei indicatorului de la începutul anului 1950 pană în zilele noastre, voi încerca să mă opresc mai mult asupra nivelului actual al speranţei de viaţă din Botoşani, să estimez impactul mortalităţii prin principalele cauze de deces asupra acestui nivel. Si, în ultima parte, voi enumera câteva ipoteze asupra evoluţiei posibile în viitor a speranţei de viaţă la naştere. Analiza evoluţiei speranţei de viaţă alături de cea a ratei brute a mortalităţii, ne va permite şi sesizarea insuficienţelor deja menţionate ale acestui din urma indicator.

Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest. Suprafaţa totală a judeţului a fost in 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp in 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional.

Municipiul Botoşani situat în sudul judeţului si reşedinţa a acestuia este menţionat documentar în "Letopiseţul Tarii Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodată el este cunoscut în întreaga tara pentru personalităţile născute aici.

Populaţia totala la 1 iulie 2009 era de 457.693 locuitori (2% din populaţia totala a tarii) densitatea fiind de 91 persoane pe kilometru pătrat. 63% din populaţie locuieşte în mediul rural si 37% în mediul urban. Majoritatea populaţiei (99%) este de naţionalitate româna, existând mici grupări de rromi, armeni, evrei, lipoveni. Ca grupe de vârsta, 20 % au vârsta până la 14 ani, 59% au între 15 si 59 ani, iar 21% peste 60 ani.

Judeţul are 340 de localităţi din care 2 municipii (Botoşani si Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Bucecea, Stefăneşti, Flămânzi si Săveni) si 77 de comune.

Speranţa de viata la naştere reprezintă media duratelor de viata a unei generaţii imaginare care ar fi supusa întreaga sa viata ratelor de mortalitate pe grupe de vârsta ale anului de observare; reprezintă numărul mediu de ani pe care o persoana îl poate trai in mod obişnuit, exprimat la naştere; diferă in funcţie de sexul persoanei.

Specialiştii susţin ca evoluţia duratei medii a vieţii este condiţionata de un complex de factori, o importanta deosebita revenind modului de viata, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar si condiţiilor economico-sociale. Programele susţinute de sensibilizare a populaţiei pentru practicarea unui regim de viata sănătos, accesul si abundenta informaţiilor privind asigurarea unei alimentaţii raţionale, au determinat evoluţia pozitiva a duratei medii a vieţii.

Speranţa de viaţă la naştere si nivelul la care aceasta se află la un moment dat reprezintă rezultatul ansamblului de factori sociali, culturali, sanitari si economici care acţionează asupra mortalităţii in mod direct sau indirect, cu o intensitate mai mare sau mai mică, realizând astfel un bun indicator al gradului de dezvoltare atins de o populaţie.

Obiectivul studiului este tocmai analiza speranţei de viaţă în Botoşani. După o prezentare succintă a evoluţiei indicatorului de la începutul anului 1950 pană în zilele noastre, voi încerca să mă opresc mai mult asupra nivelului actual al speranţei de viaţă din Botoşani, să estimez impactul mortalităţii prin principalele cauze de deces asupra acestui nivel. Si, în ultima parte, voi enumera câteva ipoteze asupra evoluţiei posibile în viitor a speranţei de viaţă la naştere. Analiza evoluţiei speranţei de viaţă alături de cea a ratei brute a mortalităţii, ne va permite şi sesizarea insuficienţelor deja menţionate ale acestui din urma indicator.