Statistica

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest referat descrie Statistica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Petrica Dicu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Statistica

Cuprins

Cap.I Introducere. Obiectul statisticii.2
Cap.II Noţiuni de bază utilizate în statistică. Unităţi statistice.3
Cap.III Etapele cercetării statistice.4
Cap.IV Serii statistice .8
Cap.V Reprezentări grafice .11
Cap.VI Mărimi medii .19
Cap.VII Indicatori statistici .24
Cap.VIII Indicatori ai variaţiei .27
Cap.IX Elemente de teoria selectiei.35
Cap.X Aplicaţii .53
Bibliografie . 61

Extras din document

Capitolul I

Obiectul statisticii

Statistica este ştiinţa care studiază fenomenele şi procesele din natură şi societate, relaţiile dintre fenomenele economice şi sociale, legăturile cantitative dar şi pe cele calitative.

Denumirea de statistică a apărut pentru prima oară in limba germană „Statistik” si derivă de la cuvantul latin „Status” care se traduce prin stare de lucruri.Termenul de statistică a fost introdus în secolul 18 de profesorul Gottfied Achenwall de la Universitatea din Gottingen. Obiectul iniţial al statisticii era descrierea situaţiei generale a unui stat ,evidenţa rezervelor şi a resurselor sale. Cu timpul sfera de cuprindere a statisticii s-a largit în special la studiul fenomenelor economice ,sociale, biologice, precum şi în tehnica.

Bazele cercetării statistice au fost puse fără îndoială de şcoala engleză cu o contribuţie esenţială din partea şcolii universitare germane. Amintim pe William Petty (1623-1687), John Grount părintele demografiei, astronomul Halley si Hemann Couring (1606-1682). Menţionăm numele câtorva dintre întemeietorii statisticii moderne care au produs o mutaţie esenţială în concepţia generală despre obiectul statisticii: Francis Galton (1822-1911) biolog şi antropolog întemeietor în 1901 al revistei „Biometrika”apoi pe marele antropolog şi psiholog Karl Pearson (1857-1936) şi pe cel considerat staţiune agrobiologică dovedesc că statistica este un instrument de lucru vital în domenii foarte variate biologie psihologie ştiinţe sociale economie si tehnică.

În opinia marilor statisticieni moderni englezi Yule si Kendall datele statistice din diferite sectoare ale activitatii umane presupun utilizarea şi a unor metode speciale, numite metode statistice care se preocupă cu prelucrarea şi analizarea unui tip special de informaţie, vizând în final deţinerea unor concluzii utile.

Prin obiectul şi metoda sa ,statistica este o ştiinta unitară. În timp s-au cristalizat cateva direcţii dintre care amintim:

1. Statistica matematică este strâns legată de teoria probabilităţilor apelând încontinuu la metode şi rezultate teoretice din acest domeniu.

Are patru capitole importante:

a) Teoria selecţiei sau statistica inferenţiala, este capitolul principal cel mai

productiv şi eficient. Pe baza unui numar mic de date culese de la o parte a

populaţiei ,deci cu efort mic cu o prelucrare înaltă bazată pe un aparat

matematic sofisticat ,obţine concluzii pertinente asupra întregii populaţii.

b) Teoria estimaţiei care se referă la estimarea cât mai corectă a parametrilor

legilor de probabilitate teoretice, care modelează fenomenele naturale eco

nomice sociale etc.

c) Teoria intervalelor de încredere.

d)Teste de verificare a ipotezelor statistice.

Statistica matematica concepe si furnizează indicatori şi metode de studiu foarte performante necesare celorlalte ramuri ale statisticii.

2. Statistica teoretică fundamentează metodologic fazele cunoaşterii statistice în general ,observare, prelucrare ,transmitere, analiză şi elaborează procedee de calcul al diferiţilor indicatori mărimi relative, mărimi medii şi indicatori statistici cu ajutorul cărora operează orice alta ramură a statisticii. Este strâns legată de statistica matematica.

3. Statistica economică studiază fenomene economice şi procesele economico-sociale de masă din cadrul economiei naţionale ,legăturile dintre agenţii economici ,dintre sarcinile acesteia mentionam:

- cunoaşterea dezvoltării economiei naţionale şi a societătii în general;

- statistica obiectivelor şi direcţiilor dezvoltării viitoare;

- elaborarea programului de dezvoltare curentă şi viitoare;

- fundamentarea măsurilor decizionale;

- urmărirea îndeplinirii obiectivelor stabilite, îmbunătătirea sistemului de

indicatori ,raţionalizarea documentelor de evidenţa şi circuitul acestora.

Ca principale ramuri ale statisticii economice amintim: Statistica Macroeconomică, Statistica afacerilor, industriei,agriculturii ,constructiilor. transporturilor si telecomunicatiilor circulatia marfurilor,etc.

4. Statistica oficială publică .Anuarul Statistic are ca subramuri: statistica demografică a culturii ,statistica sanitară, judiciară ,fără a neglija însă şi date economice generale la nivelul statului. Aceste tipuri de statistici se deosebesc în general prin specificul colectării sunt însă în mare parte asemanatoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statistica.doc

Alte informatii

referat facut in cadrul cursului de statistica matematica al facultatii de industria alimentara universitatea lucian blaga sibiu