Accepțiuni ale noțiunii de administrație

Introducere în administraţie

În lumea în care trăim, administraţia este percepută cu accepţiuni diferite având dimensiuni de abordare complexe dar sensul fundamental nu se schimbă niciodată, deoarece se află în serviciul cetăţeanului, urmând binele public.

Dintre multiplele sensuri ale termenului de adminstraţie, preocupările teoretice s-au axat, în principal, pe clarificarea noţiunii de administraţie publică, privită ca formă de exercitare a puterii executive în stat. Din acest motiv, definiţiile din literatura de specialitate identifică administraţia publică cu ramura executivă a guvernării.

Aşadar, administraţia publică reprezintă o parte a procesului politic, dobândeşte un rol important în formularea politicilor publice şi caută mijloacele de implementare a valorii politice în societate.

Cap. I Administraţia – tip de activitate umană

În mod obişnuit, în aceasta accepţiune, „a administra” înseamnă a înfăptui o activitate specifică, care propune a asigura condiţiile prielnice a desfăşurării diverselor procese social –economice. În acest sens, guvernarea înseamnă administrarea realizată de către guvern, alcătuind o activitate publică de administraţie, care se concretizează prin lucrări, decizii, acţiuni în serviciul ţării, al statului respectiv.

Activitatea specifică administrativ publică constă în principiu în asigurarea condiţiilor şi punerea în aplicare a deciziilor adoptate de puterea legiuitoare.

Administrarea statului, ca activitate concretă, reprezintă deci, acţiunea prin care autorităţile publice se preocupă în a asigura satisfacerea cerinţelor de interes general (public), utilizând în caz de necesitate atribuţiile de putere publică.

Conţinutul administraţiei publice, ca activitate concretă, trebuie investigat in complexitatea cerinţelor vieţii social – economice, având menirea să satisfacă, raţional şi eficient, exigenţele din ce în ce mai mari ale cetăţenilor.

Activitatea de administrare se regăseşte pretutindeni în toată complexitatea vieţii sociale. Se poate afirma că in societatea modernă, nu există persoană care să nu fi luat contact cu administraţia, în general, şi cu cea publică, în special, şi nu a resimţit direct sau indirect binefacerile sau exagerările ei.

În general, administrarea se dovedeşte a fi una dintre cele mai utile activităţi umane. Cele mai alese însuşiri intelectuale ale omului, sprijinite pe maşini moderne, nu dau rezultatul aşteptat dacă nu sunt administrate raţional şi eficient, într-un cadru bine organizat. Administraţia este o activitate veche, întâlnită în toate ţările şi la toate nivelurile de guvernare.

Activitatea administraţiei publice, indiferent de nivelul său, de domeniile sale, de autorităţile ori de funcţiile publice în care se exprimă, se realizează „pe baza intenţiei şi a deciziei umane”, de a efectua această activitate.

Decizia apare, însă, nu numai ca un element caracteristic al activităţii umane, în special al gândirii în vederea atingerii unui scop şi al selecţionării mijloacelor pe care le urmează să le utilizeze pentru atingerea acelui scop.

Reiese, deci, că în activitatea sa, administraţia publică se subordonează şi normelor juridice, „insăşi raţiunea existenţei sale fiind organizarea executării şi asigurarea înfăptuirii acestora.”

Ţinând seama de faptul că administraţia publică trebuie să realizeze interesul general al societăţii, iar la desfăşurarea activităţii sale îşi aduc o contribuţie însemnată, organizată sau individuală, apare evident că însăşi societatea este interesată de organizarea şi funcţionarea acesteia pe baze ştiinţifice.