Administrația publică de stat - Guvernul

Guvernul

1. Rolul Guvernului

În conformitate cu art. 101 alin. 1 din Constituție, Guvernul, potrivit programului său de guvernare, acceptat de Parlament asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.

Rezultă că Guvernul, atât în România dar și în celelalte state, are sarcina fundamentală de a realiza politica națiunii, el fiind inițiatorul, modelatorul și executorul măsurilor de lansare economică, de scădere a inflației și stablilizare economică. Guvernul răspunde de ordinea publică, de apărarea națională, precum și de raporturile statului respectiv cu alte state. Programul Guvernului nu este adoptat ci acceptat de Parlament.

Cuvântul “acceptat” din alin. 1 semnifică faptul că Guvernul este parlamentar prin origine și guvernamental prin funcție, ceea ce însemnă că programul politic rămâne un document exclusiv al Guvernului, dar liniile sale de forță sunt acceptate de Parlament.

Potrivit Constituției și Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și ministerelor, Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate, cum ar fi sindicatele și patronatele.

Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale.

2. Constituirea Guvernului și funcțiile sale

Procedura de constituire și învestire a Guvernului începe cu desemnarea de către Președintele României a unui candidat în funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament [ art. 103 alin. (1) din Constituție]. Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Acestea se dezbat de Camera Deputaților și de Senat în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Dacă Parlamentul nu este de acord cu anumite propuneri privind persoanele desemnate pentru funcțiile de miniștri, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să facă alte propuneri, iar dacă Parlamentul respinge întreaga listă a Guvernului, programul său ori însăși propunerea privind persoana primului ministru, procedura de formare a Guvernului trebuie reluată. Președintele României poate însă, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentu cel puțin două solicitări de învestitură [ art. 89 alin. (1) din Constituție].

Pe baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele României numește Guvernul. Primul ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual în fața Președintelui României, jurământul de credință și devotament, stabilit în art. 82 alin. (2) din Constituție. Data depunerii jurământului constituie data de la care Guvernul, în întregul său și fiecare membru în parte, își exercită mandatul.

Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 90/2001, Guvernul îndeplinește următoare funcții:

a) Funcția de strategie, prin care se asigură punerea în aplicare a Programului de guvernare pe baza căruia Guvernul a primit votul de încredere al Parlamentului. Fiind interesat să-și mențină acest vot de încredere pe toată durata mandatului, Guvernul trebuie să urmărească în permanență îndeplinirea Programului de guvernare;

b) Funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului informativ și instituțional necesar în vederea realizării Programului de guvernare. Acest program este un act politic care poate fi transpus în viață numai prin adoptarea de acte normative și instituții juridice care să materializeze intențiile politice ale Guvernului. În acest sens, Guvernul poate adopta hotărâri pentru punerea în aplicare a legilor, dar și ordonanțe prin care își exercită funcția de reglementare primară a unor relații sociale din anumite domenii de activitate. De asemenea, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă aparține, în primul rând, Guvernului;

c) Funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății publice și pivate a statului, precum și gestionarea serviciilor publice pentru care statul este responsabil. Fiind autoritate publică care reprezintă, la cel mai înalt nivel interesele naționale, Guvernul are în competența sa atribuții privind dreptul de proprietate al statului și serviciile publice de importanță deosebită;

d) Funcția de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea statului român pe plan intern și extern. Pe plan intern, Guvernul reprezintă statul în relațiile cu celelalte autorități publice, organizații neguvernamentale, asociații profesionale, alte persoane juridice și persoane fizice. Pe plan extern, Guvernul reprezintă statul în relațiile cu guvernele diferitelor state și cu organismele internaționale;

e) Funcția de autoritate de stat, prin care Guvernul asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării reglementărilor în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, precum și în domeniile economic și social și al funcționării innstituțiilor și organismelor care își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa. Această funcție se exercită prin acte de comandă adoptate de Guvern și prin aplicarea unor măsuri de constrângere pentru menținerea stării de legalitate în domeniile de importanță deosebită.