Administrația Publică Locală - Consiliul Județean

1. Consiliul Judetean. Statutul constitutional al Consiliului Judetean

În Articolul 122 din Constitutia României este reglementat Consiliul Judetean, autoritate a administratiei publice, constituită la nivel intermediar respectiv la nivelul judetului. Verginia Vedinas ne atrage atentia asupra faptului că trebuie să "semnalăm tehnica diferită de reglementare a autoritătilor administratiei publice locale constituite la nivelul de bază (comună, oras) si la cel intermediar (judet). Astfel, pentru nivelul de bază, constituantul consacră reglementări atât pentru autoritatile deliberative (Consiliul Local), cât si pentru autoritătile executive (Primarul). În schimb, pentru nivelul intermediar, legea fundamentală vine cu reglementări numai pentru autoritatea deliberativă, respectiv Consiliul Judetean. Rolul executiv la nivelul administratiei judetene îl are Presedintele Consiliului Judetean, despre care, până la revizuirea din 2003, nu exista nicio dispozitie care să-l prevadă. Abia în 2003 el a fost consacrat, însă nu în articolul ce reglementează Consiliul Judetean, ci în cel care reglementează Prefectul" Avem în vedere Articolul 123, alin. (4), care prevede că "între Prefect, pe de o parte, Consiliile Locale si Primari, precum si Consiliile Judetene si presedintii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare."

Potrivit textului constitutional, "Consiliul Judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitătii consiliilor comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean" Articolul 22 din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost el modificat prin Legea nr. 286/2006, reia, într-o formulare aproape identică, textul constitutional precitat. Din interpretarea acestui text, rezultă următoarele "elemente ale statutului constitutional si legal al Consiliului Judetean:

a) este o autoritate a administratiei publice locale, o autoritate a autonomiei locale;

b) un al doilea element al acestui statut priveste rolul Consiliului Judetean, acela de a coordona activitatea consiliilor comunale si orăsenesti;

c) un ultim element priveste finalitatea coordonării, si anume: realizarea serviciilor publice de interes judetean. Constatăm astfel că, în vreme ce Consiliul Local (comunal, orăsenesc si municipal) dispune de plenitudinea de competentă în solutionarea problemelor de interes local, Consiliul Judetean are atributii restrânse, care se limitează la coordonarea activitătii Consiliilor Locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean" După cum s-a subliniat deja în doctrină, legiuitorul constituant din 1991 "a pus accent pe autonomia comunelor si oraselor, rezervând autoritătii judetene alese doar un rol coordonator" Prin cel de-al doilea alineat al Articolului 122 din Constitutie se stabileste modul de alegere si functionare a Consiliului Judetean. Este vorba de Legea nr. 215/2001 a Administratiei Publice Locale, dar si de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea Autoritătilor Administratiei Publice Locale.

Trebuie precizat faptul că, în România, în perioada de elaborare a Constitutiei din 1991, în cadrul Adunării Constituante s-a pus problema necesitătii consacrării a două niveluri intermediare, astfel că, pe lângă comună, ca unitate administrativă de bază si judet, se consacră si al doilea nivel- al plaselor care au existat în istoria tării noastre. Propunerea a fost argumentata prin faptul că "în multe judete, cu foarte multe comune, cu teritorii foarte întinse, este greu să administrezi" , propunere care nu a fost acceptată.

2. Raporturile dintre autoritătile locale si cele judetene

Conform unor autori consacrati, precum: Liviu Giurgiu, Aurel Segărceanu si Costin Horia Rogoveanu, "între autoritătile constituite la nivel local si cele de la nivel judetean nu există raporturi de subordonare. Legea numărul 215/2001- Legea Administratiei Publice Locale- prevede că raporturile dintre autoritătile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritătile administratiei publice de la nivel judetean se bazează pe principiile autonomiei, legalitătii, responsabilitătii, cooperării si solidaritătii, în rezolvarea problemelor întregului judet".