Analiza SWOT a site-ului Primăriei Orașului Vaslui, din perspectiva E-guvernării

1.Introducere

Acest judeţ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice şi de artă populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenta milenară a romanilor în această zonă, cât şi contribuţia lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ştefan cel Mare, datând idn secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ştefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui. Este de asemenea demn de menţionat cele mai importante oraşe din acest judeţ, Vaslui şi Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea şi respectiv al XV-lea. Municipiul Huşi, al treilea ca mărime în judeţ, este faimos în întrega lume pentru podgoriilor şi a calităţii vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri şi râuri, acest judeţ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracţii turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul şi mintea vizitatorului, şi o caldă invitaţie de a veni şi a le vizita. Judeţul Vaslui este situat în estul României, aproape de graniţa cu Republica Moldova. Suprafaţa: 5,318.4 km pătraţi; populaţie: 462,703 locuitori. Reşedinţa de judeţ: Vaslui (80.041 locuitori). Localităţi principale: Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti. Comune: Zorleni, Laza, Codăeşti, Băcani, etc. Statistica populaţiei: populaţie totală: - 462.703 din care populaţie activa - 202.800; ppopulatie urbana - 200.547. Clima: temperată, cu perioade lungi de curenţi atmosferici alternând cu perioade ploioase. Relief: deluros (judeţul este situat în Podişul Moldovei). Râuri: Prut, Crasna, Vasluiet. Bogăţiile solului şi subsolului: Vaslui este printre puţinele judeţele care nu poseda resurse naturale.

Judeţul Vaslui este situat în estul României, aproape de graniţa cu Republica Moldova. Suprafaţa: 5,318.4 km pătraţi; populaţie: 462,703 locuitori. Reşedinţa de judeţ: Vaslui (80.041 locuitori). Localităţi principale: Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti. Comune: Zorleni, Laza, Codăeşti, Băcani, etc. Statistica populaţiei: populaţie totală: - 462.703 din care populaţie activa - 202.800; ppopulatie urbana - 200.547. Clima: temperată, cu perioade lungi de curenţi atmosferici alternând cu perioade ploioase. Relief: deluros (judeţul este situat în Podişul Moldovei). Râuri: Prut, Crasna, Vasluiet. Bogăţiile solului şi subsolului: Vaslui este printre puţinele judeţele care nu posedă resurse naturale.

Având o suprafaţă de 5.297 km pătraţi şi o populaţie de 456.180 locuitori, judeţul Vaslui este situat în partea centrală estică a Platoului Moldovei. Este traversat de râurile Prut şi Bârlad şi afluenţii lor. Clima este temperat continentala oferind condiţii bune pentru agricultură. Cercetările arheologice sublinieaza ca în acest judeţ exista multe vestigii începând cu paleoliticul timpuriu. Documentele istorice arata dezvoltarea activităţilor manufacturiere, locuitorii de demult se ocupau cu ceramică (Bârlad, Olteneşti, Măluşteni, Cârjă) şi mai târziu cu comerţul de blănuri şi agricultură. Trebuie menţionat vinul care este încă o tradiţie în vestitele podgorii de la Huşi. Faima vinului roşu Busuioaca de Bohotin este cunoscută atât în ţara cât şi peste graniţe. De o mare importanţă este pomicultura remarcându-se prin suprafaţa livezilor, calitatea şi productivitatea varietăţilor de pomi fructiferi. Oraşul Vaslui, capitala acestui judeţ, îşi aşteaptă turiştii la minele Cetatea şi Biserica Sf. Ioan Baptizer, amândouă construite de Ştefan cel Mare. În alte duoua oraşe Barlads şi Huşi găsim biserici din secolele XVI - XVII. La sud de Vaslui se afla un loc istoric numit Podul Înalt şi unde în 1475, Ştefan cel Mare a învins armata otomană condusă de Suleiman Pasa. Turiştii au la dispoziţie cinci hoteluri, un han şi patru popasuri turistice, care oferă renumită mâncare moldovenească.

Analizând textele art. 121 şi 122 din Constituţie, putem aprecia că rolul administraţiei publice locale constă în principal în a rezolva treburile publice şi a asigura în acest cadru interesele colectivităţilor locale, conform nevoilor şi cerinţelor exprimate de acestea, strâns legate de specificul unităţii administrativ-teritoriale de care ele aparţin.

În acelaşi sens, din dispoziţiile generale ale Legii administraţiei publice locale reiese că administraţia publică locală are menirea „de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publice, în condiţiile legii (art.3 alin. (1)), colectivităţi definite ca fiind totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Art. 9 din Legea administraţiei publice locale prezintă de asemenea rolul autorităţilor administraţiei publice locale. Acesta stipulează că: „În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele şi judeţele au dreptul la resurse proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le gestionează”. Art. 10 din aceeaşi lege prevede că „autorităţile administraţiei publice locale dispun de resurse financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată, pe care le administrează potrivit legii”.