Aplicarea deciziilor de grup în administrația publică din România

1. Notiuni generale despre decizia administrativa

Administratia publica reprezinta un sistem care functioneaza dupa o serie de principia, dar care este influentata si de anumite evolutii din societatea in care este integrata.

Decizia administratica este o manifestare de vointa a persoanelor sau organelor administratiei, premergatoare actiunilor de intreprins si prin care acestea opteaza pentru o solutie, in vederea atingerii unui scop, sau realizarii unei finalitati. Ea apare numai atunci cand exista, in planul judecatii umane, mai multe posibilitati, metode sau variante adecvate, de a rezolva o problema si urmeaza sa se opteze numai pentru una dintre ele, si anume, pentru cea care poate fi cea mai avantajoasa.

In sfera administratiei publice, ca si in alte domenii, deciziile presupun un

anumit grad de autonomie a decidentilor. Aceasta autonomie are insa un caracter relativ mai pronuntat si mai restrictiv, datorita prezentei cadrului normativ in care se deruleaza activitatile publice. In principiu, administratia efectueaza o alegere dintre mai multe solutii posibile; dar acolo unde legea stabileste riguros ce trebuie ss se intreprinda de catre persoanele/institutiile publice si care sunt mijloacele concrete de actiune, nu se mai pune problema autonomiei de adaptare a unei decizii administrative, ci doar de a executa dispozitii legale.

In esenta sa, decizia, care sintetic concretizeaza hotararea de a actiona sau nu

intr-un anumit mod fata de un anumit obiectiv, are la baza un proces decizional ce

presupune parcurgerea urmatoarelor etape principale:

- stabilirea obiectivelor administrative, care pot viza, fie latura interna a

administratiei (structura sa), fie pe cea exterioara (orientata si spre satisfacerea interesului general);

- culegerea, prelucrarea si analiza informatiilor administrative;

- elaborarea de variante alternative si adoptarea deciziei administrative;

- executia si controlul rezultatelor obtinute.

1.1 Tipuri de decizii administrative

Exista mai multe tipuri de clasificari ale deciziilor administrative:

- Dupa situatia concreta la care se refera:

• Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative integrate in cadrul general al managementului public;

• Decizii individuale, care se fundamenteaza in situatii concrete, particulare de catre functionari publici care au competente decizionale in acest sens.

- Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul:

• Decizii de nivel superior, fundamentate de catre presedinte, parlament, guvern;

• Decizii de nivel mediu, fundamentate de regula de institutiile administrative situate pe nivelul mediu al managementului;

• Decizii de nivel inferior, fundamentate in institutiile publice de functionari publici ai institutiilor si autoritstilor administratiei locale situate pe nivelurile inferioare ale structurilor organizatorice din administratia centrala si locala.

- Dupa orizontul de timp la care se referă:

• Decizii administrative pe termen nelimitat (deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma decretelor, legilor, ordonantelor de urgenta etc.)

• Decizii administrative pe termen lung, (fundamentate la nivelul administratiei centrale si locale).

• Decizii administrative pe termen mediu, (fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale).

• Decizii curente, (fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativsşi care vizeaza orizonturi scurte de timp).

- Dupa frecventa adoptării:

• Decizii periodice, adoptate la anumite intervale de timp, regulate, de catre organele administratiei de stat.

• Decizii aleatorii, care se adopta la intervale neregulate de timp.

• Decizii unice, care au un caracter exceptional, nerepetandu-se intr-un viitor previzibil.