Asigurarea standardelor etice în reforma administrativă

INTRODUCERE

1. In organizatiile din administratia publica, functionarii publici isi exercita puterea de decizie, in activitatea lor de zi cu zi, in mai multe moduri. Fie ca se implica in actiuni de administrare a resurselor publice, in rolul lor de interfata cu cetatenii sau in contextul functiei lor de stabilire a politicilor, etica este un factor vital in crearea si mentinerea increderii cetatenilor in govern si in institutiile acestuia. Etica serveste drept baza pentru testarea generala a practicilor, conventiilor si conduitei functionarilor publici, pentru ca cetatenii sa fie siguri ca le sunt respectate interesele si este respectat procesul de drept. In acest context si nu numai, etica este un factor cheie in ceea ce priveste calitatea guvernarii.

In sectorul public, etica trebuie inteleasa ca o activitate, si nu ca un statut. Incurajarea unui comportament etic nu inseamna doar stabilirea unei liste de reguli si norme sau a unui statut ce trebuie atins. Pentru orice organizatie din sistemul public, etica inseamna un proces de gestionare continua, ce sustine activitatea guvernului si devine din ce in ce mai mult un element esential pentru functionarea si evolutia procesului de guvernare.

Tema acestei lucrari constituie un subiect de actualitate, asigurarea standardelor etice in sistemul administrativ fiind un obiectiv important pentru guvernul oricarui stat membru al Uniunii Europene. Orice guvern isi doreste o administratiei mai eficienta, inlaturarea coruptiei si a altor abateri grave din sistem, acestu lucru poate fi realizat in mare parte prin implementarea cat mai rapida a Codului de Conduita. Din punct de vedere al reformei administrative, situatia este oarecum similara in ceea ce priveste Romania in raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, acestea din urma parcurgand si ele, in faze diferite, reforme ale administratiei publice. Modul in care sunt asigurate standardele etice in sistemele publice ale altor state depinde, in mare masura, de gradul de implementare al codurilor de conduita pentru functionarii publici aflati in slujba statelor respective.

In cadrul Uniunii Europene, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a recomandat statelor sa asigure institutii functionabile si sisteme de promovare a serviciului in institutul etic. Recomandarea Nr.10/2000 a Consiliului Europei privind codurile de conduita pentru functionarii publici prevede ca promovarea eticului reprezinta un mijloc important pentru prevenirea coruptiei. Astfel ca statele membre Uniunii trebuie sa promoveze, sub rezerva legislatiei nationale si a principiilor administratiei publice, adoptarea codurilor de conduita pentru functionarii publici. Grupul de State Contra Coruptie (GRECO) monitorizeaza implementarea acestei recomandari, Uniunea Europeana de asemenea atribuie o mare atentie luptei impotriva coruptiei si instituirea unor mecanisme de administrare eficienta si eticaa serviciilor publice.

Una din conditiile impuse pentru tarile aderante la Uniunea Europeana a fost adoptarea acestui cod de conduita a functionarului public.

2. Metoda de cercetare folosita in realizarea acestei lucrari a fost documentarea in vederea unei prezentari cat mai detaliate a principiilor si normelor etice regasite atat in sistemul administrativ romanesc, cat si in cel european.

3. Obiectivul principal al acestei lucrari este acela de a evidentia modul in care Codul de Conduita influenteaza reforma administrativa, dar si felul in care diferite institutii publice incearca sa implementeze acest cod in sistemul propriu. Am acordat o atentie deosebita modului in care a aparut Codul de Conduita in Romania, dar si ce documente au stat la baza elaborarii acestui Cod. Prevenirea coruptiei si imbunatatirea managementului serviciului public sunt principalele scopuri ale promovarii unor standarde etice pentru functionarii publici.

4. Surse de documentare folosite in elaborarea lucrarii:

- Recomandarea 10/2000 a Consiliului Europei;

-Administratie si management public, autor Marius Profiroiu;

-Etica, management, si administratiei publica, autor Maria Viorica Grigorita;

-Planul strategic al Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru perioada 2007-2009;

-Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

-Legea 52/2003 privin transparenta decizionala in administratia publica;

-Legea 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice;

-Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;

-Ghid privind sustinerea strategiei de promovarea a integritatii la nivel local;

-Suportul de curs;

De asemena, s-au folosit si urmatoarele site-uri:

-www.transparency.org.ro

-www.anfp.gov.ro

-www.ucrap.ro

5. Definirea conceptelor utilizate:

• administratie publica - reprezinta organismele care sunt in mod direct subordonate puterii politice si care sunt in serviciul executivului in cadrul procesului politic;

• functia publica - reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau de institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale;

• functionar public - este o persoana numita , in conditiile legii, intr-o functie publica, cu caracter permanent, in cadrul unei autoritati sau institutii publice, in scopul asigurarii functionarii continue a acesteia, in schimbul unui salariu primit periodic;

• autoritate sau institutie publica - este reprezentata de orice stuctura care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;

• interes public- este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele la care Romania este parte;

• interes personal-este orice avantaj material sau de alta natura,urmarit ori obtinut,in mod direct sau indirect,pentru sine ori pentru alti,de catre functionarii publici prin folosirea reputatiei,influentei,relatiilor,informatiilor la care au acces,ca urmare a exercitarii functiei publice;