Birocrația

Intoroducere

Pentru inceput voi prezenta o serie de definitii/citate pentru termenul de birocratie, asa cum l-au perceput diversi autori.

„Birocratia este un mecanism gigantic actionat de oameni marunti.”

Honore de Balzac

“Birocratia. O dificultate pentru oricare solutie.”

H. Samuel

“Birocratia este arta de a face posibilul imposibil.”

Javier Pascual Salcedo

“Birocratia nu este nimic mai mult decat rigidizarea arterelor unei organizatii.”

William P. Anthony

“Birocratia este un cerc din care nu poate scapa nimeni. Ierarhia sa este bazata pe cunoastere. Cei din varf considera ca cei de sub ei cunosc amanuntele, iar cei de jos ii crediteaza pe cei din varf cu cunoasterea ansamblului, si asa toti sunt pacaliti reciproc.”

Karl Marx

“Patruns de birocratie

Ca umorist din Banie

Are poante sau nu are

Le cauta prin sertare.”

epigrama de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)

Conform DEX birocratia reprezinta interpretarea si aplicarea legilor, dispozitiilor, a regulamentelor etc. numai in litera lor, fara preocuparea de a le intelege spiritul.

In literatura de specialitate sunt mentionate trei directii ale birocratiei:

- cresterea ascendentei organizatiilor de tip birocratic in sfera puterii publice (aparatul de stat) si extinderea lor in intregul sistem institutional (economic, partide, sindicate, armata, universitate, biserica etc.);

- procesul latent de autonomizare si sustragere a titularilor unor functii din cadrul organizatiilor publice sau private in raport cu controlul instantelor carele furnizeaza resursele necesare functionarii sau fata de cei pe care ii reprezinta prin delegatie;

- impactul birocratiei asupra intregului sistem de valori si aparitia mentalitatii birocratice in sfere extraorganizationale.

Puterea birocratiei a starnit de asemenea puternice pasiuni politice. In perioada moderna, opiniile despre aceasta au fost aproape invariabil negative. Liberalii critica birocratia pentru lipsa de deschidere si pentru lipsa de responsabilitate. Socialistii, marxistii in special, o condamna ca un instrument in dominatia de clasa, iar noua dreapta considera ca birocratia isi serveste doar propriile interese si este in mod inerent ineficienta.

Aceste puncte de vedere contrastante sunt accentuate de un dezacord profund in ceea ce priveste natura insasi a birocratiei.

Chiar termenul de birocratie a fost utilizat in atat de multe acceptiuni incat incercarea de a extrage o definitie unica este extrem de dificila.

M. Albrow identifica sapte acceptiuni moderne ale conceptului de birocratie:

- birocratia ca organizare rationala

- birocratia ca ineficienta organizationala

- birocratia ca forma de conducere de catre functionari

- birocratia ca administratie publica

- birocratia ca administratie a functionarilor

- birocratia ca organizatie

- birocratia ca societate moderna

Intr-o anumita masura, aceste concepte contrastante reflecta faptul ca birocatia a fost vazuta diferit de catre diverse discipline. Cei care studiaza institutiile politice au inteles birocratia intr-un sens literal: „conducerea prin intermediul biroului", conducerea prin intermediul functionarilor numiti. In „Consideration on Reprezentative Government”, J. S. Mill pune in contrast birocratia cu guvernarea reprezentativa, cu alte cuvinte, cu conducerea prin intermediul politicienilor alesi si responsabili.

In sociologie, birocratia a fost inteleasa ca un mod particular de organizare, mai curand ca un sistem de administrare decat unul de guvernare. In acest sens birocratia poate fi intalnita atat in statele democratice cat si in cele autoritare, dar si in corporatii, sindicate, patide politice, etc.

Economistii, pe de alta parte, vad birocratia ca pe o organizatie publica, caracterizata de faptul ca este finantata de sistemul de impozitare, nu este motivata de profit si nu raspunde la presiunile pietei.