Buzău

ISTORIC

Straveche vatra de istorie si civilizatie, Buzaul, ca nume dacic de legenda , mentionat pentru prima oara intr-un document scris in secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea” Drumuri si orase din Romania”, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca “un tinut de mosneni, unii dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate lupte”care “au pe linga aristocratia vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei”.

Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea.

Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu-Sarat in 1439.

Localitatile din “Bania Munteniei”, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului , pe care le infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului referat , sint racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic , economic si spiritual al tarii.

Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost , tinutul Buzaului , cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului roman, populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si independeta nationala , de eliberare sociala.

Aruncind un arc peste timp , constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor numeroase fapte de istorie , o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si luptei oamenilor de la poalele Subcarpatilor , ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini si obiceiuri , traditii si comori folclorice , legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de virsta ai satelor.

Calatorind pe plaiurile Buzaului , drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute , de-o rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte , defilee si cascade , vai cheiuri si lacuri pline de farmec si poezie ,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii , peisajul selenar al Piclelor si nesfirsita cimpie a Baraganului , cu holde aurii unduitoare , dar si cu paduri de frasin, salcim si stejari seculari.

In acest relief variat , privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor importante obiective) si ale naturii , asezari umane in care s-au nascut , au trait sau prin care au trecut o seama de personalitati de frunte ale poporului nostru.

Pe firul baladelor , al legendelor sau al unor fapte de istorie , pe firul bogatelor traditii de lupta ale inaintasilor sint brodate spectacole , serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul tuturor categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc.

ASEZARE GEOGRAFICA

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii , invecinindu-se cu judetele Brasov si Covasna , catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov catre sud si judetul Prahova catre vest.

Ocupind o suprafata de 6072 km2, judetul Buzau se situeaza intre longitudinile de 4450’-4545’si latitudinile de 2610’-2720’.Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume , cuprinzind in mod armonios toate formele de relief .

RELIEFUL

Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief , care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.

ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic.

Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu , Podul Calului , Siriu si Monteoru , primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic .

Muntii Vrancei , situati la limita de nord-est a judetului , sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor : Lacaut , Goru , Giurgiu , si Furu .

Ca structura geologica , muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure , de virsta paleogena , adica din alternante de : gresii , marne , sisturi , ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m , Goru-1784 m , Giurgiu-1720 m , Furu-1414 m , Penteleu-1772 m , Crucea Fetii-1578 m , Podu Calului-1440 m , Bocirnea-1659 m , Maliia-1663 m , Monteoru-1345 m , si Ivanet 1191 m .

Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca , Gura Teghii , unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului , s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa .

ZONA SUBCARPATICA , cu altitudini intre 400-800 m , ocupa partea centrala a judetului , alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj , si este constituita din formatiuni geologice neogene , cutate , unde predomina argile , marne , nisipuri , gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate .Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est , cum sint cele sudice si cele estice ; altele , in special cele din centru , datorita riurilor si eroziunii , au fost strapunse de ape si fragmentate . Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase , delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica .

Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic , cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m .

Eroziunea produsa de apele Saratel , Balaneasa , Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati , ca dealurile Muscelului , Dilma , Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi .

Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda , care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda .

Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate , inaltime , structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m) , din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul , tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii .Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului , strabatuta de riul Niscov , ale carui ape , inverile secetoase , se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau .

Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic . Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m) , Blajanilor , Budei si Capatinei .

In fine , grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m) , Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova .